Declararea beneficiarilor reali în 2021: Cine trebuie să o facă, până când, și alte noutăți
Obligația de depunere a declarației privind beneficiarul real continuă să ridice o serie de semne de întrebare pentru firmele, asociațiile și fundațiile (ONG-uri) vizate, chiar dacă au trecut aproape doi ani de la introducerea acesteia. Având în vedere că din data de 30/04 se întorc la nivel de obligație declarațiile anuale, date la 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare, e cazul să trecem în revistă cele mai importante aspecte privind beneficiarii.
Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului conține, în articolul 4, o listă extinsă a ceea persoanelor și tipurilor de entități care pot fi considerate beneficiari reali, în funcție de categoria de entitate la care ne raportăm când încercăm să răspundem la această întrebare. De pildă, pentru o societate comercială pot fi una, două sau mai multe persoane fizice care dețin controlul afacerii, în ultimă instanță („Deținerea a 25% plus unu acțiuni sau participare în capital al unei societăți într-un procent de peste 25% de către o persoană fizică este un indiciu al exercitării directe a dreptului de proprietate”). Dar poate fi vorba și de administratorul firmei, de membrii consiliului de administrație/supraveghere, directori ș.a.m.d. – de la caz la caz.
- Aproape orice firmă sau ONG care este constituită în 2021 trebuie să depună declarația privind beneficiarul real, chiar la înființare. Ca regulă, o firmă sau un ONG trebuie să depună declarația privind beneficiarul real la înființare, alături de celelalte documente necesare pentru constituire. Deși anul trecut se stabilise ca firmele (și asociațiile și fundațiile) care sunt constituite exclusiv din persoane fizice să nu mai trebuiască să o depună, Legea nr. 101/2021, în vigoare din 30 aprilie, a scos această excepție din Legea 129/2019. Prin urmare, indiferent de constituire, toate firmele trebuie să o depună la înregistrare.
- Declarația se depune, din nou, anual. Începând din 30 aprilie, în Legea pentru prevenirea spălării banilor (Legea 129/2019) intră din nou obligația de a depune declarația anuală, cu termen 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare pe anul precedent.
Avem, așadar, trei contexte în care depunem declarația:
- la înregistrarea unei firme la Registrul Comerțului;
- anual, în 15 zile de la aprobarea situațiilor fianciare pentru anul precedent;
- de fiecare dată când apar modificări privind beneficiarii reali, în termen de 15 zile de la data apariției modificărilor.
- Termenul de depunere a declarației, pentru acele firme deja existente la momentul introducerii obligației (21 iulie 2019), rămâne amânat. Mai exact, firmele care existau, deja, la 21 iulie 2019 (data la care a fost introdusă obligația de depunere a declarației privind beneficiarul real, potrivit Legii nr. 129/2019) nu trebuie să depună documentul nici măcar acum. Termenul inițial de 12 luni de la momentul introducerii măsurii a tot fost amânat și, odată cu apariția pandemiei, s-a ajuns ca nici măcar să nu se știe, la acest moment, când va trebui depusă declarația pentru că OUG nr. 191/2020 prevede că documentul trebuie depus în 90 de zile de la încetarea stării de alertă. Registrul Comertului nu a dat inca un raspuns diferitelor interpelari pe aceasta tema. Având în vedere apariția în peisaj, din nou, a declarației anuale, există o incertitudine: este prelungit termenul și pentru declarațiile anuale de anul acesta? Sau trebuie firmele să le depună, acum, în mai? Dat fiind termenul-limită al situațiilor financiare – 31 mai.
- ONG-urile scapă, temporar, de obligația de a depune declarația când se schimbă datele de identificare ale beneficiarului real. Firmele, nu. OUG nr. 191/2020 a amânat, pentru ONG-uri, termenul până la care trebuie să comunice modificări ale datelor de identificare ale beneficiarului real, până la 90 de zile de la încetarea stării de alertă. Pentru firme, această amânare a avut loc doar în ceea ce privește obligația firmelor existente la 21 iulie 2019 de a-și declara, pentru prima dată, beneficiarii reali. Altcumva, dacă aceștia se schimbă, între timp, trebuie depus la Registrul Comerțului un document care să reflecte această schimbare.
- Declarațiile privind beneficiarul real, pentru firmele existente la 21 iulie 2019, pot fi depuse și electronic, cel puțin până ce se împlinește termenul de depunere. De asemenea, acestease mai pot transmite prin curier sau prin poștă. În plus, firmele pot relaționa cu Registrul Comerțului online sau prin poștă, până la jumătatea lunii august 2021. Declarațiile pot fi depuse așadar și ca înscrisuri sub semnătură privată, dar și telematic semnate cu semnătura electronică, pot fi date în fața reprezentantului oficiului registrului comerțului sau se pot depune, personal sau prin reprezentant, având dată certă, dată de notarul public ori atestată de avocat, potrivit OUG nr. 191/2020. Pentru depunerea lor pe cale telematica Registrul Comertului trebuie sa vina cu mai multe informatii.
- Ce se întâmplă dacă beneficiarii reali înșiși refuză să le dea firmelor sau ONG-urilor informații pentru ca acestea să-și îndeplinească obligațiile? Pot exista situații în care firmele sau ONG-urile nu pot să își îndeplinească obligațiile din domeniul prevenirii spălării banilor pentru că beneficiarii reali refuză să le dea suficiente informații. În asemenea situații, aceștia riscă amenzi de la 25.000 lei, până la 150.000 lei, dacă sunt persoane fizice. Dacă e vorba de firme, sancțiunea e aceeași, dar cu privire la care se majorează limitele maxime cu până la 10% din veniturile totale raportate la perioada fiscală încheiată, anterioară datei întocmirii procesului-verbal de amendare.
- Obligațiile de declarare a beneficiarului real vizează și firmele străine. Discutăm, mai exact, de companii străine care dețin participații în firme românești. Astfel, obligațiile se aplică indiferent de naționalitatea firmei care controlează o entitate românească.
