Italiano English Română

• Home
• Cine suntem
• Activitate
• Staff RMG
  • Dr. Ec. Claudio Pucci
  • Jacopo Pucci
  • Daniela Minculescu
  • Ecaterina Manzat
  • Andra Mogos
  • Lida Celli
• Galleria
• Ştiri
• Contact

Sinteza modificărilor aduse Codului fiscal prin OG nr. 16/2022

Sinteza modificărilor aduse Codului fiscal prin OG nr. 16/2022

ORDONANȚA Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 16 din 15 iulie 2022.

Vă prezentăm, mai jos, principalele prevederi ale actului normativ.

A. Modificări în Codul fiscal

1. Impozit pe profit

Scutirea de impozit pe profit reinvestit

Noutate: beneficiază de scutire de impozit, și profitul investit în active utilizate în activitatea de producție și procesare și active reprezentând retehnologizare.

II.Impozitul pe dividende plătite unei persoane juridice române

Se majorează cota de impozitare, de la 5% la 8%.

Se modifică unele din condițiile de aplicare a scutirii de impozit.

III. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

1. Scade plafonul de venituri, de la un milion de euro la 500.000 euro, pentru aplicarea acestui sistem de impozitare.
2. Sunt introduse și alte condiții pentru ca o societate să poată fi încadrată în categoria plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, astfel:

• a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management, în proporție de peste 80% din veniturile totale;
• are cel puțin un salariat, cu excepția societății nou-înființate;
• are asociați/acționari care dețin peste 25%din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor.

3. Se dă posibilitatea firmelor care desfășoară activități în domeniile HoReCa să opteze începând cu 1 ianuarie 2023 pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

Începând cu data de 1 ianuarie 2023, persoanele juridice române care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 — «Hoteluri și alte facilități de cazare similare», 5520 — «Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată», 5530 — «Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere», 5590 — «Alte servicii de cazare», 5610 — «Restaurante», 5621 — «Activități de alimentație (catering) pentru evenimente», 5629 — «Alte servicii de alimentație n.c.a.», 5630 — «Baruri și alte activități de servire a băuturilor» pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu, fără să poată ieși din acest sistem în cursul anului.

4. Sunt excluse din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor următoarele:

• persoana juridică română care desfășoară activități în domeniul bancar;
• persoana juridică română care desfășoară activități în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, inclusiv cea care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii;
• persoana juridică română care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc;
• persoana juridică română care desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze naturale.

5. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor devine opțional.
6. Persoanele juridice române pot opta să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condițiile de microîntreprindere și dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ulterior datei de 1 ianuarie 2023.
7. Microîntreprinderile nu pot opta pentru plata impozitului pe profit în cursul anului fiscal, opțiunea putând fi exercitată începând cu anul fiscal următor, cu excepțiile situatiilor in care societatea trebuie sa iasa din sistem ca urmare a neindeplinirii conditiilor (ex: depasirea limitei de venituri).
8. O persoană juridică română care este nou-înființată poate opta să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condițiile privind deținerea capitalului social și deținerile asociaților sunt îndeplinite la data înregistrării în registrul comerțului, iar cea privind încadrarea cel puțin a unui salariat, în termen de 30 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective.
9. Cota unica de impozitare a microîntreprinderilor de 1%.
10. Se precizează clar ordinea de scădere din impozit a facilităților fiscale:

Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări/cheltuielile privind bunuri, mijloace financiare și servicii acordate Fondului Națiunilor Unite Pentru Copii – UNICEF și pun în funcțiune aparate de marcat electronice fiscale scad aceste sume din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor în următoarea ordine:

1. sumele aferente sponsorizărilor, cheltuielilor UNICEF, precum și sumele reportate, după caz;
2. costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale și sumele reportate, după caz.

Reducerea de impozit, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative, se aplică la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor după scăderea sumelor menționate mai sus.

14. Declarația informativă privind beneficiarii sponsorizărilor, pe perioada aplicării prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020, se depune până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor.

IV.mpozitul pe venit

1. Nu mai sunt scutite de impozit pe venit persoanele fizice pentru veniturile realizate ca urmare a desfășurării activității pe bază de contract individual de muncă cu persoane juridice române care desfășoară activități sezoniere specifice domeniilor HoReCA.
2. Prevederi noi privind calculul cifrei de afaceri pentru aplicarea facilităților fiscale în sectorul construcțiilor.

Pentru determinarea ponderii cifrei de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții în cifra de afaceri totală, indicatorul cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții cuprinde numai veniturile din activitatea desfășurată pe teritoriul României, iar indicatorul cifra de afaceri totală cuprinde atât veniturile din activitatea desfășurată pe teritoriul României, cât și în afara României. Prin activitatea desfășurată pe teritoriul României se înțelege activitatea desfășurată efectiv în România în scopul realizării de produse și prestări de servicii.

Pentru angajatorii nou-înființați, respectiv înregistrați la registrul comerțului/înregistrați fiscal în cursul anului, cifra de afaceri se calculează cumulat de la data înregistrării, inclusiv luna în care se aplică scutirea, iar pentru angajatorii existenți la data de 1 ianuarie a fiecărui an, cifra de afaceri se calculează cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Această cifră de afaceri se realizează pe bază de contract sau comandă și acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări, precum și alte activități auxiliare. Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv producția realizată și nefacturată (se aplica în 3 zile de la publicarea acestei ordonanțe în Monitorul Oficial).

3. Scutirea de impozit pe venit pentru sectorul construcțiilor nu se mai aplică pentru venituri de până la 30.000 lei, ci până la 10.000 lei, inclusiv. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu mai beneficiază de facilități fiscale (se aplică începand cu veniturile aferente lunii august 2022).

Se menține condiția privind salariul minim brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 lei lunar.

4. Prevederi noi privind calculul cifrei de afaceri pentru aplicarea facilităților fiscale în sectorul agricol și al producției alimentare.

Pentru angajatorii nou-înființați, respectiv înregistrați la registrul comerțului/înregistrați fiscal începând cu luna iunie 2022, cifra de afaceri se calculează cumulat de la data înregistrării, inclusiv luna în care se aplică scutirea, iar pentru angajatorii existenți la data de 1 iunie 2022 se consideră ca bază de calcul cifra de afaceri realizată cumulat de la începutul anului, respectiv cumulat de la data înregistrării în cazul celor constituiți/înregistrați în perioada cuprinsă între începutul anului și data de 1 iunie 2022, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Pentru angajatorii existenți la data de 1 ianuarie a fiecărui an ulterior datei de 1 iunie 2022, cifra de afaceri se calculează cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Această cifră de afaceri se realizează pe bază de contract, comandă sau alte documente specifice sectorului agricol și industriei alimentare și acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări. Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv producția realizată și nefacturată (se aplica in 3 zile de la publicarea acestei ordonante in Monitorul Oficial).

5. Scutirea de impozit pe venit pentru sectorul agricol și al producției alimentare nu se mai aplică pentru venituri de până la 30.000 lei, ci până la 10.000 lei, inclusiv. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu mai beneficiază de facilități fiscale (se aplică începând cu veniturile aferente lunii august 2022).

Se menține condiția privind salariul minim brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 lei lunar.

6. Se micșorează plafonul pentru trecerea de la sistemul de impozitare pe bază de norme de venit la sistemul real, de la 100.000 euro la 25.000 euro.
7. Sunt asimilate veniturile din salarii, prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitatepotrivit legii, altele decât prestațiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuți în Hotărârea Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier, pentru partea care depășește de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația de delegare/detașare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice.
8. Următoarele venituri cumulate lunar nu reprezintă venit impozabil în înțelesul impozitului pe venit, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bazăcorespunzător locului de muncă ocupat:

a) prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decât cele prevăzute la art. 76 alin. 2 lit. k, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația de delegare/detașare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice;

b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în alte situații decât în cazul în care potrivit legislației în materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislația în vigoare. La stabilirea plafonului lunar neimpozabil nu se iau în calcul numărul de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu sau se află în concediu de odihnă/medical/delegare. Prin hrană se înțelege hrana preparată în unități proprii sau achiziționată de la unități specializate. Prevederile nu sunt aplicabile angajaților care beneficiază de tichete de masă, în conformitate cu legislația în vigoare;

c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată/lună/persoană, în următoarele condiții:

1. angajatul, soțul/soția acestuia nu dețin o locuință în proprietate personală sau în folosință în localitatea în care își desfășoară activitatea;
2. spațiul de cazare/de locuit se află în unitățile proprii, inclusiv de tip hotelier sau într-un imobil închiriat în acest scop de la o terță persoană, de către angajator;
3. contractul de închiriere dintre angajator și terță persoană este încheiat în condițiile legii;
4. plafonul neimpozabil se acordă unuia dintre soți, în cazul în care ambii soți desfășoară activitate în aceeași localitate, la același angajator sau la angajatori diferiți, pe baza declarației pe propria răspundere a acestuia. La determinarea plafonului de 20% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe țară, în vigoare în luna pentru care se acordă avantajele. Verificarea îndeplinirii condițiilor se efectuează pe baza documentelor justificative și constituie responsabilitatea angajatorului;

d) contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale și/sau finanțate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;

e) contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană;

g) sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă. Sumele sunt acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative.

Ordinea în care veniturile prevăzute mai sus se includ în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat se stabilește de angajator.”

9. Deducerea personalăcuprinde deducerea personală de bază și deducerea personală suplimentară și se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat. Deducerea personală se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază.

Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului. În situația în care, în cursul aceleiași luni, se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe țară, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe țară.

Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

1. 15% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la 000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară
2. 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învățământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

10.În cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât veniturile din arendă și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, venitul brut reprezintă venitul impozabil.

Noutate: se elimină deducerea de 40% asupra venitului brut.

11. Se majorează cota impozitului pe dividende obtinute de persoane fizice, de la 5% la 8%.

Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv se impozitează cu o cotă de 8% din suma acestora, impozitul fiind final.

12. Veniturile din jocuri de norocse impozitează prin reținere la sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:

Tranșe de venit brut (lei)	Impozit (lei)
Până la 10.000 lei inclusiv	3%
Peste 10.000—66.750 lei inclusiv	300 lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000 lei
Peste 66.750 lei	11.650 lei + 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750 lei

 

13. Impozitul pe transferul proprietăților imobiliare

La transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacției prin aplicarea următoarelor cote:

a) 3% pentru construcțiile de orice fel și terenurile aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;

b) 1% pentru imobilele descrise la lit. a), deținute o perioadă mai mare de 3 ani.

14. Contractul de închiriere se înregistrează obligatoriu la organul fiscal

Contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare și cele din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, au obligația înregistrării contractului încheiat între părți, precum și a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent.

În cazul contractelor de închiriere aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2023, înregistrarea, la organul fiscal competent, a contractului încheiat între părți și a modificărilor survenite se efectuează în termen de cel mult 90 de zile de la data la care a intervenit obligația înregistrării acestora.

V. Contribuția de asigurări sociale (CAS)

1. Pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5, cota contribuției de asigurări sociale se reduce cu 3,75 puncte procentuale. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.
2. Pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul agricol și în industria alimentară și se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 7, cota contribuției de asigurări sociale se reduce cu 3,75 puncte procentuale. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.
3. Nu sunt incluse în baza de clacul a CAS următoarele venituri cumulate lunar în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bazăcorespunzător locului de muncă ocupat (aceleași ca la impozitul pe venit).
4. Prevederi speciale pentru CIM cu norma partială (part-time)

Contribuția de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial nu poate fi mai mică decât nivelul contribuției de asigurări sociale calculate prin aplicarea cotei de CAS asupra salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.

Se aplică începand cu veniturile aferente lunii august 2022.

Aceste prevederi nu se aplică în cazul persoanelor fizice aflate în una dintre următoarele situații:

1. sunt elevi sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;
2. sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani;
3. sunt persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi;
4. au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepția pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
5. realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul de bază minim brut pe țară.

Pentru aplicarea exceptiilor, angajatorul solicită documente justificative persoanelor fizice aflate în situațiile respective.

În cazul în care contribuția de asigurări sociale calculată potrivit regulilor vechi este mai mică decât contribuția de asigurări sociale stabilită potrivit noilor prevederi, diferența se suportă de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatului/beneficiarului de venit.

5. Modificări privind baza de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate de persoanele fizice care realizează venituri din activitati independente si venituri din drepturi de proprietate intelectuala

a. Persoanele fizice care realizează venituri din activitățile prevăzute mai sus, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, datorează contribuția de asigurări sociale la o bază de calcul stabilită potrivit lit d, dacă estimează pentru anul curent venituri nete a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice privind veniturile estimate.

b. Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară sau de cel puțin 24 de salarii minime brute pe țară, după caz, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, se efectuează prin cumularea veniturilor nete și/sau a normelor anuale de venit din activități independente, a venitului brut realizat în baza contractelor de activitate sportivă, precum și a veniturilor nete din drepturi de proprietate intelectuală, care se estimează a se realiza în anul curent.

c. Persoanele fizice care nu se încadrează în plafonul de cel puțin 12 salariipot optapentru plata contribuției de asigurări sociale pentru anul curent în condițiile prevăzute pentru persoanele care estimează că realizează venituri anuale peste nivelul a 12 salarii minime brute pe țară.

d. Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activitati independente și venituri din drepturi de proprietate intelectuală reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:

• nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice (venituri estimate), în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 de salarii minime brute pe țară;
• nivelul de 24 de salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice (venituri estimate), în cazul veniturilor realizate de peste 24 de salarii minime brute pe țară;

În situația în care venitul realizat se încadrează în același plafon cu venitul estimat, contribuabilii nu au obligația depunerii declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, prevăzută la art. 122, în vederea stabilirii contribuției de asigurări sociale”.

V. Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS)

1. Modificări privind persoanele exceptatede la plata contribuției:

a) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenicii sau studenții, studenții doctoranzi care desfășoară activități didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4—6 ore convenționale didactice pe săptămână, precum și persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldați sau gradați profesioniști. Dacă realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a), b) și f) (salarii, activitati independente, agricole), pentru aceste venituri datorează contribuție, conform regulilor specifice prezentului titlu;

b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului. Dacă realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a), b) și f), pentru aceste venituri datorează contribuție, conform regulilor specifice prezentului titlu;

r) persoanele fizice pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028, inclusiv;

s) persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul agricol și din industria alimentară și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 7. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028 inclusiv.

2. Modificări privind baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)—h) CF, adică:

b) venituri din activități independente;

c) venituri din drepturi de proprietate intelectuale;

d) venituri din asocierea cu o persoană juridică;

e) venituri din cedarea folosinței bunurilor;

f) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;

g) venituri din investiții;

h) venituri din alte surse.

Persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)—h), din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice (venituri estimate).

Plafonul actual este de 12 salarii minime brute.

Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)—h) o reprezintă:

1. nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 și 12 salarii minime brute pe țară;
2. nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 de salarii minime brute pe țară;
3. nivelul de 24 de salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate de peste 24 de salarii minime brute pe țară.

3. Se aplică în mod corespunzător prevederile de la CAS privind stabilirea bazei de calcul a CASS în cazul CIM-urilor cu normă parțială. Prevederea se aplică începând cu veniturile aferente lunii august 2022.

4. Persoanele fizice care încep în cursul anului fiscal să realizeze venituri, din cele prevăzute la art. 155 lit. b)—h), iar venitul net anual cumulat din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, cu excepția veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, contribuabili potrivit prevederilor titlului II sau titlului III, pentru care impozitul se reține la sursă, estimat a se realiza pentru anul curent, este cel puțin egal cu nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, sunt obligate să depună declarația unică în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului. Salariul minim brut pe țară garantat în plată este cel în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120.

VI. Impozitul pe veniturile obținute de nerezidenți

Cota de impozit pe veniturile din dividende este de 8%.

Se modifică și unele condiții de aplicare a scutirilor de impozit pentru dividendele plătite de un rezident unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene.

VII. Taxa pe valoarea adăugată

1. Cota redusă de 9% se aplică pentru:

(…)

– livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 și 2202 99, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele.

– livrarea de îngrășăminte chimice și de pesticide chimice de tipul celor utilizate în mod normal în producția agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanțelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;

– livrarea de îngrășăminte și pesticide de tipul celor utilizate în mod normal în producția agricolă, altele decât cele prevăzute mai sus, semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și prestările de servicii de tipul celor utilizate în mod normal în producția agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanțelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;

– cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

– serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 și 2202 99;

Așadar, cazarea și serviciile de restaurant revin la cota de 9%.

2. Se modifică condițiile pentru aplicarea cotei reduse de 5% în cazul livrării de locuințe. Se introduce un nou plafon (600.000 lei)

Cota de 5% se aplică pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice. Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin Legea nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare. Orice persoană fizică poate achiziționa, începând cu data de 1 ianuarie 2023, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuință a cărei valoare nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%;

Prin derogare de la prevederile de mai sus, în anul 2023, cota redusă de TVA de 5% se aplică și pentru:

a) livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice, dacă au încheiat până la 1 ianuarie 2023 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziționarea de astfel de locuințe;

b) livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, depășește suma de 600.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, dacă au încheiat până la 1 ianuarie 2023 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziționarea unei astfel de locuințe.

VIII. Accize

1. Pentru țigarete, tutun fin tăiat, destinat rulării în țigarete, țigări și țigări de foi și alte tutunuri de fumat, nivelul accizelor se aplică de la data de 1 aprilie a fiecărui an și este cel prevăzut în anexa nr. 1.

Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal asupra prețului de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum. Acest procent legal se aplică după cum urmează:

1. 13% asupra prețului de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 august 2022—31 martie 2023 inclusiv;
2. 12% asupra prețului de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 aprilie 2023—31 martie 2024 inclusiv;
3. 11% asupra prețului de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 aprilie 2024—31 martie 2025 inclusiv;
4. 10% asupra prețului de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum, începând cu 1 aprilie 2025.

2. Se modifică anexele privind nivelul accizelor datorate.

3. Nivelul accizelor aplicabil în perioada 1 august 2022—31 decembrie 2022 inclusiv, pentru produsele prevăzute la nr. crt. 10—18 din anexa nr. 1 la titlul VIII — Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, este nivelul prevăzut în coloana nr. 3 din această anexă, actualizat cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2021, față de perioada octombrie 2014—septembrie 2015, respectiv cu 114,27%.

De reținut! Prevederile pct. 1-3 Accize intră în vigoare la data de 1 august 2022;

IX. Impozite și taxe locale

1. Calculul impozitului/taxei pe clădirile rezidențiale

Pentru clădirile rezidențiale și clădirile-anexă aferente, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de minimum 0,1% asupra valorii clădirii. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București. Valoarea clădirii, exprimată în lei, se determină prin însumarea valorii clădirii, a clădirilor-anexă, după caz, și a valorii suprafețelor de teren acoperite de aceste clădiri, cuprinse în Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.

În situația în care valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, din studiile de piață administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România sunt mai mici decât valorile impozabile determinate conform prevederilor prezentului articol, în vigoare la data de 31 decembrie 2022, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,1% asupra valorii impozabile determinate conform prevederilor prezentului articol, în vigoare la data de 31 decembrie 2022. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București.

2. Calculul impozitului/taxei pe clădirile nerezidențiale

Pentru clădirile nerezidențiale și clădirile anexă aferente, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de minimum 0,5% asupra valorii clădirii. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București.

Pentru clădirile utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii clădirii.

Valoarea clădirii, exprimată în lei, se determină prin însumarea valorii clădirii, a clădirilor-anexă, după caz, și a valorii suprafețelor de teren acoperite de aceste clădiri, cuprinse în Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.

În situația în care valoarea din studiile de piață administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România este mai mică decât ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal local la data de 31 decembrie 2022, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,5% asupra ultimei valori înregistrate în baza de date a organului fiscal local, la data de 31 decembrie 2022. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București.

3. Calculul impozitului/taxei pe clădirile care cuprind spații cu destinație rezidențială și spații cu destinație nerezidențială

Pentru clădirile care au în componență atât spații cu destinație rezidențială, cât și spații cu destinație nerezidențială, impozitul/taxa pe clădiri se determină în funcție de destinația suprafețelor cu o pondere mai mare de 50% și se calculează prin aplicarea cotei corespunzătoare destinației majoritare, asupra valorii întregii clădirii.

În cazul acestor clădiri, contribuabilii au obligația de a declara la organul fiscal local, în vederea stabilirii destinației finale a clădirii, suprafața folosită în scop nerezidențial, însoțită de documentele doveditoare, cu excepția celor aflați în evidența fiscală a unității administrativ-teritoriale. Declararea la organul fiscal local se face în termen de 30 de zile de la data oricăror modificări privind suprafețele nerezidențiale.

În situația în care contribuabilii nu declară la organul fiscal local suprafața folosită în scop nerezidențial, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei corespunzătoare clădirilor nerezidențiale asupra valorii întregii clădiri aflate în evidențele organului fiscal local.

_________

Notă: Cu excepția prevederilor menționate expres în text, celelalte intră în vigoare la 1 ianuarie 2023; unele prevederi intră în vigoare începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.

B. Se abrogă, începând cu 1 ianuarie 2023, Legea 170/2016 privind impozitul specific unor activități.

Începând cu data de 1 ianuarie 2023 se abrogă Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 14 octombrie 2016, cu modificările și completările ulterioare.

Începând cu data de 1 ianuarie 2023, contribuabilii care au intrat sub incidența prevederilor Legii nr. 170/2016, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 31 decembrie 2022, pot opta pentru plata impozitului pe veniturilor microîntreprinderilor sau pentru plata impozitului pe profit.

C. Se modifică plafonul cifrei de afaceri pentru acceptarea ca mijloc de plată a cardurile de debit/credit prin intermediul unui terminal POS (modificări în OUG nr. 193/2002)

Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, așa cum acestea sunt definite de Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele care desfășoară activități de prestări de servicii, care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 euro în echivalent lei (vechiul plafon era de 50.000 euro), au obligația să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice. Prin activitatea de prestări de servicii, în sensul prezentului alineat, se înțelege operațiunea definită la art. 271 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Obligația de acceptare de către persoanele juridice a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, se naște începând cu trimestrul următor celui în care încasările din cursul anului respectiv au depășit pragul de 10.000 euro. Cursul de schimb valutar pentru determinarea echivalentului în lei este cel comunicat de Banca Națională a României în ultima zi a anului precedent.

Sinteza modificărilor aduse Codului fiscal prin OG nr. 16/2022

ORDONANȚA Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 716 din 15 iulie 2022.

Vă prezentăm, mai jos, principalele prevederi ale actului normativ.

A. Modificări în Codul fiscal

1. Impozit pe profit

Scutirea de impozit pe profit reinvestit

Noutate: beneficiază de scutire de impozit, și profitul investit în active utilizate în activitatea de producție și procesare și active reprezentând retehnologizare.

II.Impozitul pe dividende plătite unei persoane juridice române

Se majorează cota de impozitare, de la 5% la 8%.

Se modifică unele din condițiile de aplicare a scutirii de impozit.

III. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

1. Scade plafonul de venituri, de la un milion de euro la 500.000 euro, pentru aplicarea acestui sistem de impozitare.
2. Sunt introduse și alte condiții pentru ca o societate să poată fi încadrată în categoria plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, astfel:

• a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management, în proporție de peste 80% din veniturile totale;
• are cel puțin un salariat, cu excepția societății nou-înființate;
• are asociați/acționari care dețin peste 25%din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor.

3. Se dă posibilitatea firmelor care desfășoară activități în domeniile HoReCa să opteze începând cu 1 ianuarie 2023 pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

Începând cu data de 1 ianuarie 2023, persoanele juridice române care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 — «Hoteluri și alte facilități de cazare similare», 5520 — «Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată», 5530 — «Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere», 5590 — «Alte servicii de cazare», 5610 — «Restaurante», 5621 — «Activități de alimentație (catering) pentru evenimente», 5629 — «Alte servicii de alimentație n.c.a.», 5630 — «Baruri și alte activități de servire a băuturilor» pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu, fără să poată ieși din acest sistem în cursul anului.

4. Sunt excluse din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor următoarele:

• persoana juridică română care desfășoară activități în domeniul bancar;
• persoana juridică română care desfășoară activități în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, inclusiv cea care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii;
• persoana juridică română care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc;
• persoana juridică română care desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze naturale.

5. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor devine opțional.
6. Persoanele juridice române pot opta să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condițiile de microîntreprindere și dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ulterior datei de 1 ianuarie 2023.
7. Microîntreprinderile nu pot opta pentru plata impozitului pe profit în cursul anului fiscal, opțiunea putând fi exercitată începând cu anul fiscal următor, cu excepțiile situatiilor in care societatea trebuie sa iasa din sistem ca urmare a neindeplinirii conditiilor (ex: depasirea limitei de venituri).
8. O persoană juridică română care este nou-înființată poate opta să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condițiile privind deținerea capitalului social și deținerile asociaților sunt îndeplinite la data înregistrării în registrul comerțului, iar cea privind încadrarea cel puțin a unui salariat, în termen de 30 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective.
9. Cota unica de impozitare a microîntreprinderilor de 1%.
10. Se precizează clar ordinea de scădere din impozit a facilităților fiscale:

Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări/cheltuielile privind bunuri, mijloace financiare și servicii acordate Fondului Națiunilor Unite Pentru Copii – UNICEF și pun în funcțiune aparate de marcat electronice fiscale scad aceste sume din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor în următoarea ordine:

1. sumele aferente sponsorizărilor, cheltuielilor UNICEF, precum și sumele reportate, după caz;
2. costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale și sumele reportate, după caz.

Reducerea de impozit, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative, se aplică la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor după scăderea sumelor menționate mai sus.

14. Declarația informativă privind beneficiarii sponsorizărilor, pe perioada aplicării prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020, se depune până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor.

IV.mpozitul pe venit

1. Nu mai sunt scutite de impozit pe venit persoanele fizice pentru veniturile realizate ca urmare a desfășurării activității pe bază de contract individual de muncă cu persoane juridice române care desfășoară activități sezoniere specifice domeniilor HoReCA.
2. Prevederi noi privind calculul cifrei de afaceri pentru aplicarea facilităților fiscale în sectorul construcțiilor.

Pentru determinarea ponderii cifrei de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții în cifra de afaceri totală, indicatorul cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții cuprinde numai veniturile din activitatea desfășurată pe teritoriul României, iar indicatorul cifra de afaceri totală cuprinde atât veniturile din activitatea desfășurată pe teritoriul României, cât și în afara României. Prin activitatea desfășurată pe teritoriul României se înțelege activitatea desfășurată efectiv în România în scopul realizării de produse și prestări de servicii.

Pentru angajatorii nou-înființați, respectiv înregistrați la registrul comerțului/înregistrați fiscal în cursul anului, cifra de afaceri se calculează cumulat de la data înregistrării, inclusiv luna în care se aplică scutirea, iar pentru angajatorii existenți la data de 1 ianuarie a fiecărui an, cifra de afaceri se calculează cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Această cifră de afaceri se realizează pe bază de contract sau comandă și acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări, precum și alte activități auxiliare. Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv producția realizată și nefacturată (se aplica în 3 zile de la publicarea acestei ordonanțe în Monitorul Oficial).

3. Scutirea de impozit pe venit pentru sectorul construcțiilor nu se mai aplică pentru venituri de până la 30.000 lei, ci până la 10.000 lei, inclusiv. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu mai beneficiază de facilități fiscale (se aplică începand cu veniturile aferente lunii august 2022).

Se menține condiția privind salariul minim brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 lei lunar.

4. Prevederi noi privind calculul cifrei de afaceri pentru aplicarea facilităților fiscale în sectorul agricol și al producției alimentare.

Pentru angajatorii nou-înființați, respectiv înregistrați la registrul comerțului/înregistrați fiscal începând cu luna iunie 2022, cifra de afaceri se calculează cumulat de la data înregistrării, inclusiv luna în care se aplică scutirea, iar pentru angajatorii existenți la data de 1 iunie 2022 se consideră ca bază de calcul cifra de afaceri realizată cumulat de la începutul anului, respectiv cumulat de la data înregistrării în cazul celor constituiți/înregistrați în perioada cuprinsă între începutul anului și data de 1 iunie 2022, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Pentru angajatorii existenți la data de 1 ianuarie a fiecărui an ulterior datei de 1 iunie 2022, cifra de afaceri se calculează cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Această cifră de afaceri se realizează pe bază de contract, comandă sau alte documente specifice sectorului agricol și industriei alimentare și acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări. Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv producția realizată și nefacturată (se aplica in 3 zile de la publicarea acestei ordonante in Monitorul Oficial).

5. Scutirea de impozit pe venit pentru sectorul agricol și al producției alimentare nu se mai aplică pentru venituri de până la 30.000 lei, ci până la 10.000 lei, inclusiv. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu mai beneficiază de facilități fiscale (se aplică începând cu veniturile aferente lunii august 2022).

Se menține condiția privind salariul minim brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 lei lunar.

6. Se micșorează plafonul pentru trecerea de la sistemul de impozitare pe bază de norme de venit la sistemul real, de la 100.000 euro la 25.000 euro.
7. Sunt asimilate veniturile din salarii, prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitatepotrivit legii, altele decât prestațiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuți în Hotărârea Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier, pentru partea care depășește de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația de delegare/detașare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice.
8. Următoarele venituri cumulate lunar nu reprezintă venit impozabil în înțelesul impozitului pe venit, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bazăcorespunzător locului de muncă ocupat:

a) prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decât cele prevăzute la art. 76 alin. 2 lit. k, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația de delegare/detașare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice;

b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în alte situații decât în cazul în care potrivit legislației în materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislația în vigoare. La stabilirea plafonului lunar neimpozabil nu se iau în calcul numărul de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu sau se află în concediu de odihnă/medical/delegare. Prin hrană se înțelege hrana preparată în unități proprii sau achiziționată de la unități specializate. Prevederile nu sunt aplicabile angajaților care beneficiază de tichete de masă, în conformitate cu legislația în vigoare;

c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată/lună/persoană, în următoarele condiții:

1. angajatul, soțul/soția acestuia nu dețin o locuință în proprietate personală sau în folosință în localitatea în care își desfășoară activitatea;
2. spațiul de cazare/de locuit se află în unitățile proprii, inclusiv de tip hotelier sau într-un imobil închiriat în acest scop de la o terță persoană, de către angajator;
3. contractul de închiriere dintre angajator și terță persoană este încheiat în condițiile legii;
4. plafonul neimpozabil se acordă unuia dintre soți, în cazul în care ambii soți desfășoară activitate în aceeași localitate, la același angajator sau la angajatori diferiți, pe baza declarației pe propria răspundere a acestuia. La determinarea plafonului de 20% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe țară, în vigoare în luna pentru care se acordă avantajele. Verificarea îndeplinirii condițiilor se efectuează pe baza documentelor justificative și constituie responsabilitatea angajatorului;

d) contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale și/sau finanțate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;

e) contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană;

g) sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă. Sumele sunt acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative.

Ordinea în care veniturile prevăzute mai sus se includ în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat se stabilește de angajator.”

9. Deducerea personalăcuprinde deducerea personală de bază și deducerea personală suplimentară și se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat. Deducerea personală se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază.

Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului. În situația în care, în cursul aceleiași luni, se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe țară, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe țară.

Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

1. 15% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la 000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară
2. 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învățământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

10.În cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât veniturile din arendă și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, venitul brut reprezintă venitul impozabil.

Noutate: se elimină deducerea de 40% asupra venitului brut.

11. Se majorează cota impozitului pe dividende obtinute de persoane fizice, de la 5% la 8%.

Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv se impozitează cu o cotă de 8% din suma acestora, impozitul fiind final.

12. Veniturile din jocuri de norocse impozitează prin reținere la sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:

Tranșe de venit brut (lei)	Impozit (lei)
Până la 10.000 lei inclusiv	3%
Peste 10.000—66.750 lei inclusiv	300 lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000 lei
Peste 66.750 lei	11.650 lei + 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750 lei

 

13. Impozitul pe transferul proprietăților imobiliare

La transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacției prin aplicarea următoarelor cote:

a) 3% pentru construcțiile de orice fel și terenurile aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;

b) 1% pentru imobilele descrise la lit. a), deținute o perioadă mai mare de 3 ani.

14. Contractul de închiriere se înregistrează obligatoriu la organul fiscal

Contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare și cele din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, au obligația înregistrării contractului încheiat între părți, precum și a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent.

În cazul contractelor de închiriere aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2023, înregistrarea, la organul fiscal competent, a contractului încheiat între părți și a modificărilor survenite se efectuează în termen de cel mult 90 de zile de la data la care a intervenit obligația înregistrării acestora.

V. Contribuția de asigurări sociale (CAS)

1. Pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5, cota contribuției de asigurări sociale se reduce cu 3,75 puncte procentuale. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.
2. Pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul agricol și în industria alimentară și se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 7, cota contribuției de asigurări sociale se reduce cu 3,75 puncte procentuale. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.
3. Nu sunt incluse în baza de clacul a CAS următoarele venituri cumulate lunar în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bazăcorespunzător locului de muncă ocupat (aceleași ca la impozitul pe venit).
4. Prevederi speciale pentru CIM cu norma partială (part-time)

Contribuția de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial nu poate fi mai mică decât nivelul contribuției de asigurări sociale calculate prin aplicarea cotei de CAS asupra salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.

Se aplică începand cu veniturile aferente lunii august 2022.

Aceste prevederi nu se aplică în cazul persoanelor fizice aflate în una dintre următoarele situații:

1. sunt elevi sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;
2. sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani;
3. sunt persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi;
4. au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepția pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
5. realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul de bază minim brut pe țară.

Pentru aplicarea exceptiilor, angajatorul solicită documente justificative persoanelor fizice aflate în situațiile respective.

În cazul în care contribuția de asigurări sociale calculată potrivit regulilor vechi este mai mică decât contribuția de asigurări sociale stabilită potrivit noilor prevederi, diferența se suportă de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatului/beneficiarului de venit.

5. Modificări privind baza de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate de persoanele fizice care realizează venituri din activitati independente si venituri din drepturi de proprietate intelectuala

a. Persoanele fizice care realizează venituri din activitățile prevăzute mai sus, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, datorează contribuția de asigurări sociale la o bază de calcul stabilită potrivit lit d, dacă estimează pentru anul curent venituri nete a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice privind veniturile estimate.

b. Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară sau de cel puțin 24 de salarii minime brute pe țară, după caz, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, se efectuează prin cumularea veniturilor nete și/sau a normelor anuale de venit din activități independente, a venitului brut realizat în baza contractelor de activitate sportivă, precum și a veniturilor nete din drepturi de proprietate intelectuală, care se estimează a se realiza în anul curent.

c. Persoanele fizice care nu se încadrează în plafonul de cel puțin 12 salariipot optapentru plata contribuției de asigurări sociale pentru anul curent în condițiile prevăzute pentru persoanele care estimează că realizează venituri anuale peste nivelul a 12 salarii minime brute pe țară.

d. Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activitati independente și venituri din drepturi de proprietate intelectuală reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:

• nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice (venituri estimate), în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 de salarii minime brute pe țară;
• nivelul de 24 de salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice (venituri estimate), în cazul veniturilor realizate de peste 24 de salarii minime brute pe țară;

În situația în care venitul realizat se încadrează în același plafon cu venitul estimat, contribuabilii nu au obligația depunerii declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, prevăzută la art. 122, în vederea stabilirii contribuției de asigurări sociale”.

V. Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS)

1. Modificări privind persoanele exceptatede la plata contribuției:

a) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenicii sau studenții, studenții doctoranzi care desfășoară activități didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4—6 ore convenționale didactice pe săptămână, precum și persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldați sau gradați profesioniști. Dacă realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a), b) și f) (salarii, activitati independente, agricole), pentru aceste venituri datorează contribuție, conform regulilor specifice prezentului titlu;

b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului. Dacă realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a), b) și f), pentru aceste venituri datorează contribuție, conform regulilor specifice prezentului titlu;

r) persoanele fizice pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028, inclusiv;

s) persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul agricol și din industria alimentară și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 7. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028 inclusiv.

2. Modificări privind baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)—h) CF, adică:

b) venituri din activități independente;

c) venituri din drepturi de proprietate intelectuale;

d) venituri din asocierea cu o persoană juridică;

e) venituri din cedarea folosinței bunurilor;

f) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;

g) venituri din investiții;

h) venituri din alte surse.

Persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)—h), din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice (venituri estimate).

Plafonul actual este de 12 salarii minime brute.

Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)—h) o reprezintă:

1. nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 și 12 salarii minime brute pe țară;
2. nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 de salarii minime brute pe țară;
3. nivelul de 24 de salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate de peste 24 de salarii minime brute pe țară.

3. Se aplică în mod corespunzător prevederile de la CAS privind stabilirea bazei de calcul a CASS în cazul CIM-urilor cu normă parțială. Prevederea se aplică începând cu veniturile aferente lunii august 2022.

4. Persoanele fizice care încep în cursul anului fiscal să realizeze venituri, din cele prevăzute la art. 155 lit. b)—h), iar venitul net anual cumulat din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, cu excepția veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, contribuabili potrivit prevederilor titlului II sau titlului III, pentru care impozitul se reține la sursă, estimat a se realiza pentru anul curent, este cel puțin egal cu nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, sunt obligate să depună declarația unică în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului. Salariul minim brut pe țară garantat în plată este cel în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120.

VI. Impozitul pe veniturile obținute de nerezidenți

Cota de impozit pe veniturile din dividende este de 8%.

Se modifică și unele condiții de aplicare a scutirilor de impozit pentru dividendele plătite de un rezident unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene.

VII. Taxa pe valoarea adăugată

1. Cota redusă de 9% se aplică pentru:

(…)

– livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 și 2202 99, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele.

– livrarea de îngrășăminte chimice și de pesticide chimice de tipul celor utilizate în mod normal în producția agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanțelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;

– livrarea de îngrășăminte și pesticide de tipul celor utilizate în mod normal în producția agricolă, altele decât cele prevăzute mai sus, semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și prestările de servicii de tipul celor utilizate în mod normal în producția agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanțelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;

– cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

– serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 și 2202 99;

Așadar, cazarea și serviciile de restaurant revin la cota de 9%.

2. Se modifică condițiile pentru aplicarea cotei reduse de 5% în cazul livrării de locuințe. Se introduce un nou plafon (600.000 lei)

Cota de 5% se aplică pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice. Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin Legea nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare. Orice persoană fizică poate achiziționa, începând cu data de 1 ianuarie 2023, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuință a cărei valoare nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%;

Prin derogare de la prevederile de mai sus, în anul 2023, cota redusă de TVA de 5% se aplică și pentru:

a) livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice, dacă au încheiat până la 1 ianuarie 2023 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziționarea de astfel de locuințe;

b) livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, depășește suma de 600.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, dacă au încheiat până la 1 ianuarie 2023 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziționarea unei astfel de locuințe.

VIII. Accize

1. Pentru țigarete, tutun fin tăiat, destinat rulării în țigarete, țigări și țigări de foi și alte tutunuri de fumat, nivelul accizelor se aplică de la data de 1 aprilie a fiecărui an și este cel prevăzut în anexa nr. 1.

Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal asupra prețului de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum. Acest procent legal se aplică după cum urmează:

1. 13% asupra prețului de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 august 2022—31 martie 2023 inclusiv;
2. 12% asupra prețului de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 aprilie 2023—31 martie 2024 inclusiv;
3. 11% asupra prețului de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 aprilie 2024—31 martie 2025 inclusiv;
4. 10% asupra prețului de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum, începând cu 1 aprilie 2025.

2. Se modifică anexele privind nivelul accizelor datorate.

3. Nivelul accizelor aplicabil în perioada 1 august 2022—31 decembrie 2022 inclusiv, pentru produsele prevăzute la nr. crt. 10—18 din anexa nr. 1 la titlul VIII — Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, este nivelul prevăzut în coloana nr. 3 din această anexă, actualizat cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2021, față de perioada octombrie 2014—septembrie 2015, respectiv cu 114,27%.

De reținut! Prevederile pct. 1-3 Accize intră în vigoare la data de 1 august 2022;

IX. Impozite și taxe locale

1. Calculul impozitului/taxei pe clădirile rezidențiale

Pentru clădirile rezidențiale și clădirile-anexă aferente, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de minimum 0,1% asupra valorii clădirii. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București. Valoarea clădirii, exprimată în lei, se determină prin însumarea valorii clădirii, a clădirilor-anexă, după caz, și a valorii suprafețelor de teren acoperite de aceste clădiri, cuprinse în Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.

În situația în care valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, din studiile de piață administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România sunt mai mici decât valorile impozabile determinate conform prevederilor prezentului articol, în vigoare la data de 31 decembrie 2022, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,1% asupra valorii impozabile determinate conform prevederilor prezentului articol, în vigoare la data de 31 decembrie 2022. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București.

2. Calculul impozitului/taxei pe clădirile nerezidențiale

Pentru clădirile nerezidențiale și clădirile anexă aferente, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de minimum 0,5% asupra valorii clădirii. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București.

Pentru clădirile utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii clădirii.

Valoarea clădirii, exprimată în lei, se determină prin însumarea valorii clădirii, a clădirilor-anexă, după caz, și a valorii suprafețelor de teren acoperite de aceste clădiri, cuprinse în Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.

În situația în care valoarea din studiile de piață administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România este mai mică decât ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal local la data de 31 decembrie 2022, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,5% asupra ultimei valori înregistrate în baza de date a organului fiscal local, la data de 31 decembrie 2022. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București.

3. Calculul impozitului/taxei pe clădirile care cuprind spații cu destinație rezidențială și spații cu destinație nerezidențială

Pentru clădirile care au în componență atât spații cu destinație rezidențială, cât și spații cu destinație nerezidențială, impozitul/taxa pe clădiri se determină în funcție de destinația suprafețelor cu o pondere mai mare de 50% și se calculează prin aplicarea cotei corespunzătoare destinației majoritare, asupra valorii întregii clădirii.

În cazul acestor clădiri, contribuabilii au obligația de a declara la organul fiscal local, în vederea stabilirii destinației finale a clădirii, suprafața folosită în scop nerezidențial, însoțită de documentele doveditoare, cu excepția celor aflați în evidența fiscală a unității administrativ-teritoriale. Declararea la organul fiscal local se face în termen de 30 de zile de la data oricăror modificări privind suprafețele nerezidențiale.

În situația în care contribuabilii nu declară la organul fiscal local suprafața folosită în scop nerezidențial, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei corespunzătoare clădirilor nerezidențiale asupra valorii întregii clădiri aflate în evidențele organului fiscal local.

_________

Notă: Cu excepția prevederilor menționate expres în text, celelalte intră în vigoare la 1 ianuarie 2023; unele prevederi intră în vigoare începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.

B. Se abrogă, începând cu 1 ianuarie 2023, Legea 170/2016 privind impozitul specific unor activități.

Începând cu data de 1 ianuarie 2023 se abrogă Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 14 octombrie 2016, cu modificările și completările ulterioare.

Începând cu data de 1 ianuarie 2023, contribuabilii care au intrat sub incidența prevederilor Legii nr. 170/2016, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 31 decembrie 2022, pot opta pentru plata impozitului pe veniturilor microîntreprinderilor sau pentru plata impozitului pe profit.

C. Se modifică plafonul cifrei de afaceri pentru acceptarea ca mijloc de plată a cardurile de debit/credit prin intermediul unui terminal POS (modificări în OUG nr. 193/2002)

Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, așa cum acestea sunt definite de Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele care desfășoară activități de prestări de servicii, care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 euro în echivalent lei (vechiul plafon era de 50.000 euro), au obligația să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice. Prin activitatea de prestări de servicii, în sensul prezentului alineat, se înțelege operațiunea definită la art. 271 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Obligația de acceptare de către persoanele juridice a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, se naște începând cu trimestrul următor celui în care încasările din cursul anului respectiv au depășit pragul de 10.000 euro. Cursul de schimb valutar pentru determinarea echivalentului în lei este cel comunicat de Banca Națională a României în ultima zi a anului precedent.

 

Ce trebuie sa ne asteptam de la fiscul romanesc in 2023? iata propunerile pe care guvernul ni le pune in dezbatere.

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică proiectul de ordonanță privind modificarea Codului Fiscal. Vor fi discutate propuneri care privesc:

1. Modificări ale impozitului pe dividende și ale impozitului pe profit

– Impozitul pe profit: se propune extinderea facilității privind scutirea de impozit a profitului investit și pentru investițiile în active utilizate în activitatea de producție și procesare, active achizitionate in scopul retehnologizarii, pentru stimularea contribuabililor de a dezvolta noi capacități de producție, și de a le moderniza pe cele existente.

– Impozitul pe dividende: se propune majorarea cotei de la 5% la 8%, precum si o serie de modificări menite să asigure un regim național de scutire, egal și echitabil, pentru dividendele interne și transfrontaliere, plătite de un rezident român, în situații comparabile.

2. Modificările sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, dintre care mentionam:

– Reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent, de la 1 000 000 euro la 500 000 euro;

– Instituirea condiției ca microîntreprinderea să aibă cel puțin un salariat, situație în care este necesară eliminarea cotei de impozitare de 3%;

– instituirea unei condiții de deținere de titluri de participare de către același acționar/asociat la cel mult trei microîntreprinderi, în cazul acționarilor asociaților care dețin mai mult de 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot;

– limitarea la 20% a veniturilor obținute din consultanță și management;

– excluderea din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor a persoanelor juridice care desfășoară activităţi:

– în domeniul bancar,

– în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor,

– pieţe de capital, inclusiv activităţi de intermediere în aceste domenii,

– în domeniul jocurilor de noroc,

– persoanele juridice române care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale;

– eliminarea posibilității de opțiune pentru aplicarea impozitului pe profit în situația în care erau îndeplinite condițiile legate de valoarea capitalului social și a numărului de salariați;

– menținerea cotei de impozitare de 1%;

– efectuarea unor corelări tehnice pentru integrarea noilor condiții de încadrare în regulile fiscale în vigoare;

3. Revizuirea acordării de facilităților fiscale

– Incepand din ianuarie 2023 se va revizui acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, precum și în sectorul agricol și în industria alimentară în sensul în care vor beneficia de facilitățile fiscale numai persoanele fizice care obţin venituri în baza contractelor individuale de muncă.

-va fi revizuita acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții prim modificarea condiției referitoare la calculul cifrei de afaceri. Astfel, se are în vedere principiul conform căruia facilitățile fiscale se acordă în perioada în care se realizează efectiv activitățile menționate la codurile CAEN precizate în actul normativ, respectiv calculul va fi realizat în timp real și nu având la bază date istorice.

– Se propune modificarea plafonului până la care se acordă facilitățile fiscale în domeniul construcțiilor, sectorul agricol şi în industria alimentară, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv.

– Se propune reglementarea regimului fiscal aplicabil indemnizaţiilor acordate potrivit legii pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice, care se considera venit neimpozabil, nu se cuprind în baza de calcul al contribușiei de asigurări sociale de sănătate, fiind datorată numai contribuția de asigurări sociale.

Se propune diminuirea de la 100.000 euro la 25.000 euro a plafonului pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit. Modificarea are în vedere contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale.

4. Introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil

În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se propune introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil și care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuțiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în condițiile stabilite prin lege, pentru următoarele:

1. a) prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, (delegare/detașare);
2. b) contravaloarea hranei acordate pe baza de tichete de masa de de către angajator pentru angajații proprii astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime;
3. c) cheltuielile cu cazarea suportate de către angajatori pentru angajații proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20 % din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată /lună/persoană, în anumite condiții prevăzute de lege;
4. d) contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;
5. e) contribuţiile la un fond de pensii facultative, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
6. f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană;
7. g) sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.

Pentru partea care depășește plafonul neimpozabil lunar de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii.

5. Revizuirea deducerilor personale

Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale în cazul veniturilor din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

6. Noi impozite la transferul de proprietate

Se propune modificarea prevederilor privind transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, în sensul în care contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacției prin aplicarea următoarelor cote:

1. a) 3% pentru construcţiile de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;
2. b) 1% pentru imobilele descrise la lit. a), deținute o perioadă mai mare de 3 ani. De asemenea se propune eliminarea plafonului neimpozabil de 450.000 lei reprezentând deducere din valoarea tranzacției la stabilirea venitului impozabil.

7. Modificări ale contribuţiilor de asigurări sociale

Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente venituri și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice

Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau titlului III, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii și venituri din alte surse, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice.

8. Noi taxe pentru băuturile alcoolice şi băuturile răcoritoare îndulcite cu zahăr

Se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se excludă din sfera de aplicare a facilității cotei reduse de TVA de 9%, pe lângă excepția prevăzută deja pentru băuturi alcoolice, impusă de Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun
al TVA, și băuturile nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate.

Totodată, se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se aplice aceeași cotă de TVA, respectiv cotă redusă de 9%, atât pentru livrarea de alimente, inclusiv băuturi (cu excepția băuturilor alcoolice și a celor nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate), destinate consumului uman şi animal, cât și pentru serviciile de restaurant şi de catering și pentru activitățile de cazare hotelieră.

Se propune creșterea nivelului accizei totale pentru țigarete, începând cu 1 august 2022, de la 563,97 lei/1.000 țigarete la 594,97 lei/1.000 țigarete, precum și adoptarea unui nou calendar de creștere graduală a nivelului accizei totale pentru țigarete, securizarea veniturilor bugetare și asigurarea predictibilității fiscale necesară sectorului.

Se propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice, începând cu 1 august 2022, având în vedere că nivelul accizelor pentru aceste produse nu a mai fost actualizat de la rescrierea Codului fiscal.

9. Un nou mod de calcul al impozitelor pe clădiri

De asemenea, se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se restrângă sfera de aplicarea a cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de locuințe către persoane fizice, ca parte a politicii sociale, în sensul în care persoanele fizice să beneficieze de această facilitate o singură dată, respectiv să achiziționeze, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%.

Se propune un nou mod de calcul a valorii impozabile pentru clădirile nerezidențiale pe baza valorilor cuprinse în ” Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România”, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, publicate anual pe pagina de internet a U.N.N.P.R. și a cotelor de impozitare respective.

10. Impozitul specific unor activitati

Se propune abrogarea, începând cu data de 1 august 2022, a prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 14 octombrie 2016, cu completările ulterioare.
Persoanele care au datorat impozit specific unor activități, vor fi obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, indiferent de îndeplinirea condițiilor de aplicare a acestui sistem de impunere și/sau a impozitului pe profit pentru veniturile realizate din alte activități decât cele corespunzătoare codurilor CAEN specifice.

Oportunități în sectorul imobiliare în România Creștere în pofida crizei

Piața imobiliară din România surprinde în 2022. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară se declară mirată de un fenomen ce ia amploare în vremurile grele pe care le trăim acum. Tot mai mulți români s-au decis să facă un pas important în viețile lor, așa că nu au stat pe gânduri când a fost vorba de semnătură.

Nimeni nu se aștepta ca piața imobiliară să ia un așa avânt în țara noastră, în condițiile în care criza sanitară și-a pus amprenta pe sute de afaceri. Noile date demonstrează că românilor nu le este teamă să investească pentru confortul propriu. Aceștia vor case și apartamente mai mult ca oricând.

în luna martie 2022, au fost vândute, la nivelul întregii ţări, 72.123 de imobile, cu 13.460 mai multe faţă de luna februarie! De asemenea, numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor (care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna martie) este cu 9.232 mai mare faţă de perioada similară a anului 2021, potrivit Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Topul județelor căutate de români pentru a-și cumpără o casă.

„Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în martie 2022, a fost de 29.429, cu 2.164 mai mare faţă de martie 2021. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate în Bucureşti – 6.350, Călăraşi – 2.688 şi Constanţa – 2.415. La polul opus se află judeţele Sălaj – 60, Covasna – 76 şi Harghita – 83”, au explicat reprezentanții ANCPI.

Unde s-au vândut cele mai multe terenuri agricole în luna martie 2022

Un alt detaliu ce merită precizat este că Dolj, Buzău și Bihor sunt județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a treia lună a anului 2022. Dolj – 878, Buzău – 755 şi Bihor – 709.

Dacă luăm în considerare scumpirile din ultima perioadă, pandemia, războiul din Ucraina etc., piața imobilară din România nu a fost afectată, contrar așteptărilor experților.

Oportunități pentru companii

Datele arată, așadar, că sectorul imobiliar reprezintă în acest moment o excelentă oportunitate de investiții pentru antreprenorii străini.

Profesioniștii de la Reconta Management Group sunt specializați în sprijinirea întreprinzătorilor italieni care doresc să dezvolte sau să înceapă afaceri în România.

Cum? Programați o sesiune de consultanță gratuită, vă vom asculta și vom evalua împreună potențialul și implementarea proiectului dumneavoastră.

Piața imobiliară din România surprinde în 2022. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară se declară mirată de un fenomen ce ia amploare în vremurile grele pe care le trăim acum. Tot mai mulți români s-au decis să facă un pas important în viețile lor, așa că nu au stat pe gânduri când a fost vorba de semnătură.

Nimeni nu se aștepta ca piața imobiliară să ia un așa avânt în țara noastră, în condițiile în care criza sanitară și-a pus amprenta pe sute de afaceri. Noile date demonstrează că românilor nu le este teamă să investească pentru confortul propriu. Aceștia vor case și apartamente mai mult ca oricând.

în luna martie 2022, au fost vândute, la nivelul întregii ţări, 72.123 de imobile, cu 13.460 mai multe faţă de luna februarie! De asemenea, numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor (care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna martie) este cu 9.232 mai mare faţă de perioada similară a anului 2021, potrivit Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Topul județelor căutate de români pentru a-și cumpără o casă.

„Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în martie 2022, a fost de 29.429, cu 2.164 mai mare faţă de martie 2021. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate în Bucureşti – 6.350, Călăraşi – 2.688 şi Constanţa – 2.415. La polul opus se află judeţele Sălaj – 60, Covasna – 76 şi Harghita – 83”, au explicat reprezentanții ANCPI.

Unde s-au vândut cele mai multe terenuri agricole în luna martie 2022

Un alt detaliu ce merită precizat este că Dolj, Buzău și Bihor sunt județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a treia lună a anului 2022. Dolj – 878, Buzău – 755 şi Bihor – 709.

Dacă luăm în considerare scumpirile din ultima perioadă, pandemia, războiul din Ucraina etc., piața imobilară din România nu a fost afectată, contrar așteptărilor experților.

Oportunități pentru companii

Datele arată, așadar, că sectorul imobiliar reprezintă în acest moment o excelentă oportunitate de investiții pentru antreprenorii străini.

Profesioniștii de la Reconta Management Group sunt specializați în sprijinirea întreprinzătorilor italieni care doresc să dezvolte sau să înceapă afaceri în România.

Cum? Programați o sesiune de consultanță gratuită, vă vom asculta și vom evalua împreună potențialul și implementarea proiectului dumneavoastră.

Patru noi programe de sprijin pentru IMM-urile care investesc în proiecte de dezvoltare.

Prin Ordonanța de Urgență nr. 24 din 16 martie 2022 privind aprobarea și finanțarea programelor de garantare în sectoarele prioritare pentru economia românească, publicată în Monitorul Oficial nr. 266 din 18 martie 2022, Guvernul a introdus patru noi programe pentru a ajuta IMM-urile românești să-și dezvolte activitatea. 

Potrivit autorităților, majoritatea companiilor din România sunt IMM-uri, contribuie cu aproximativ 60% din produsul intern brut și angajează aproximativ 60% din forța de muncă din România. Sprijinirea acestora înseamnă creșterea economiei țării și crearea de noi locuri de muncă.

Este vorba de programe de garantare în zone prioritare, sub forma unor scheme de garantare cu componentă de ajutor de stat, care au ca scop deblocarea accesului la finanțare pentru beneficiarii aflați în dificultate din cauza pandemiei COVID-19, în vederea implementării proiectelor de investiții și asigurării continuității activității lor.

Cele patru programe noi sunt următoarele.

1. IMM Prod se adresează IMM-urilor (inclusiv start-up-urilor) situate în zonele urbane.
2. Rural Invest se adresează IMM-urilor care își localizează activitatea în zone rurale, în zone urbane mici.
3. Garant Construct se adresează IMM-urilor din domeniul construcțiilor care implementează proiecte de îmbunătățire a eficienței energetice, investiții în energie verde și alinierea la obiectivele de mediu.
4. Innovation sprijină invențiile și activitățile de export (nepoluante) ale IMM-urilor active în comerț și servicii cu o cifră de afaceri mai mică de 1 milion de euro.

Programul IMM Prod

Programul va asigura lichidități și finanțarea investițiilor realizate de IMM-urile (inclusiv start-up-uri) din zona urbană, vizand urmatoarele:

– încurajarea producției autohtone de bunuri de larg consum și creșterea capacității de producție;

– reconversia de la intermediere la producție;

– digitalizarea activității;

– alinierea sau îmbunătățirea standardelor de mediu, inclusiv imbunatatirea eficientei energetice in procesele de productie.

Urmatoarele cheltuieli vor fi eligibile pentru finantare prin intermediul IMM Prod:

– achiziția de echipamente și utilaje, inbclusiv pentru conversia de la intermediere la productie sau la lansarea unor noi activitati productive;

– achiziția, amenajarea de terenuri și achiziția sau construcția de hale pentru producție;

– achiziția de echipamente, softuri și consultanță pentru transformarea digitală ale IMM-urilor, inclusiv proiectele de re-tehnologizare pentru IMM-urile care dezvolta proiecte in industria manufacturiera;

– achiziția de echipamente în vederea alinierii la obiectivele de mediu și pentru a genera eficiență energetică pentru consumul propriu, panouri solare, stații de biogaz, stații de reciclare;

– finanțarea capitalului de lucru pentru stocuri de materii prime, materiale și mărfuri și a altor cheltuieli de exploatare pentru întreprinderile care intenționează să-si deschidă /dezvolte /diversifice activitățile de producție, inclusiv în vederea internaționalizării, sau pentru a putea trece de la intermediere la producție

Programul Rural Invest

Prin acest program, vor fi asigurate lichidități și finanțarea investițiilor pentru cei care își localizează producția în mediul rural și în mediul urban mic.

În cadrul programului sunt eligibile pentru creditul de investiții și pentru finanțarea capitalului de lucru următoarele persoane:

– achiziționarea de terenuri agricole și achiziționarea de acțiuni în întreprinderi din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și industriei alimentare;

– echipamente/tehnologie și automatizare;

– alinierea la obiectivele de mediu care generează eficiență și independență energetică;

– refinanțarea împrumuturilor pentru investiții și/sau a împrumuturilor pentru capital de lucru;

– certificate de depozitare pentru producătorii de cereale;

– agricultură, prelucrarea alimentelor, piscicultură și acvacultură.

Programul Garant Construct

Prin intermediul Garant Construct guvernul va oferi lichidități și finanțare pentru investiții pentru IMM-urile din domeniul construcțiilor implicate în proiecte de îmbunătățire a eficienței energetice, de investiții în energie verde și de aliniere la obiectivele de mediu.

În cadrul programului, cheltuielile vor fi eligibile pentru:

– Achiziționarea de echipamente și utilaje pentru construcții, logistică industrială, inclusiv pentru demararea de noi activități în sectorul construcțiilor;

– construcția, achiziționarea, amenajarea clădirilor pentru uz propriu, inclusiv pentru demararea de noi activități în sectorul construcțiilor;

– achiziționarea de echipamente, software, consultanță pentru transformarea digitală a beneficiarilor care execută contracte în sectorul construcțiilor;

– achiziționarea de echipamente care să se alinieze la obiectivele de mediu pentru a genera eficiență în consumul propriu, panouri solare, stații de biogaz, stații de reciclare;

– finanțarea capitalului de lucru pentru achiziționarea de materiale de construcții, combustibil, energie;

– plata salariilor pentru IMM-urile care execută contracte în sectorul construcțiilor.

Programul Innovation

Acest program va sprijini atât invențiile, cât și activitățile de export (nepoluante) ale IMM-urilor care activează în domeniul comerțului și al serviciilor și care au o cifră de afaceri mai mică de 1 milion de euro.

Finanțarea din cadrul programului poate fi utilizată în următoarele scopuri:

– stimularea exporturilor românești;

– sprijinirea tranzacțiilor internaționale și a investițiilor românești în străinătate;

– stimularea comerțului online și a digitalizării;

– consolidarea întreprinderilor locale;

– achiziționarea de software și certificate pentru comerțul electronic și gestionarea afacerilor;

– obținerea de brevete pentru produse, strategii, mediu, digitalizare.

Pentru a deveni accesibile, programele trebuie să fie aprobate de către Comunitățile Europene. De îndată ce acestea vor fi aprobate, vă vom informa despre aceasta în buletinul nostru informativ.

Căutarea de instrumente de finanțare și sprijin pentru întreprinderi este unul dintre serviciile oferite de Reconta Management Group.

Pentru a afla cum vă putem ajuta să vă lansați afacerea în România, vă rugăm să ne contactați fără nicio obligație.

Principalele prevederi ale ordonantei 130/2021

Cu aceasta comunicare dorim sa Va informam despre anumite aspecte fiscale introduse prin OUG 130/2021 care pot fi de interesul Dvs:

TVA 5% pentru locuințe sub 140.000 euro

Persoanele fizice vor putea achiziționa cu cota redusă de TVA de 5%, pe lângă locuințele cu o valoare de maximum 450.000 lei, exclusiv TVA, și a unei singure locuințe, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizice/alte persoane fizice, a cărei valoare depășește suma de 450.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, reprezentând echivalentul în lei a aproximativ 140.000 euro.

Se limitează aplicarea la o singură locuință achiziționată de o persoană fizică, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizice/alte persoane fizice.

Se introduce o pârghie de control, prin introducerea unui Registru în care se înscriu toate tranzacțiile cu locuințe care beneficiază de cota redusă, indiferent de valoare.

Pe baza acestui registru se verifică îndeplinirea condiției referitoare la achiziționarea cu cota redusă de TVA de 5% a unei singure locuințe a cărei valoare depășește suma de 450.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, exclusiv TVA.

Se va face un sistem informatic: e-Transport prin care contribuabilii trebuie să declare anticipat deplasarea bunurilor deținute dintr-o locație în alta, ocazie cu care sistemul va genera o cheie de control (un număr unic) ce va fi preluată pe documentele de transport, astfel că, în momentul verificărilor efectate de organele abilitate pe căile de transport să se poată verifica declararea transportului în e-Transport.

Agenția Națională de Administrare Fiscală va monitoriza transporturile de bunuri pe teritoriul național prin intermediul sistemului informatic pus la dispoziție de către Centrul Național de Informații Financiare.

E-Factura și pentru produsele cu risc fiscal ridicat

Ordonanta prevede instituirea unor măsuri urgente pentru întărirea capacității de urmărire și colectare a sumelor datorate bugetului de stat pentru livrările de produse cu risc fiscal ridicat, prin transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura, prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2021.

Furnizorii pot, incepand cu data de 01/04/2022, să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în Registrul RO e-Factura.

Începând cu data de 1 iulie 2022 furnizorii vor fi obligați să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în Registrul RO e-Factura.

Tichetele cadou oferite angajaților: plafon neimpozabil de la 150 la 300 lei

În cazul cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetelor cadou, oferite de angajatori, angajaților cu ocazia Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase precum si a altor sarbatori stabilite prin lege, se majorarează plafonul neimpozabil și care nu se cuprinde în baza de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii de la suma de 150 lei la suma de 300 de lei pentru fiecare persoană și fiecare eveniment. Ultima majorare a avut loc în anul 2005 (de la 120 de lei la 150 de lei/persoană/eveniment).

Reincriminarea anumitor infracțiuni de evaziune

Începând cu 1 martie, s-a incriminat fapta constând în reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata în termen de 60 de zile de la data scadentă a impozitelor și/sau a contribuțiilor cu reținere la sursă.

Limitele pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 5 ani.

Această dispoziție ridică insa o problemă care va trebui corectată: dacă un întreprinzător are o creanță față de stat, poate TVA nerestituit sau un contract neplătit, se va confrunta și el cu acuzații penale dacă nu plătește la timp impozitul reținut la sursă. Ministerul de Finanțe a pregătit deja un proiect pentru a corecta astfel de situații, care va fi adoptat în curând, altfel vor începe să curgă dosarele penale.

Ramanem ca intotdeauna la dispozitie pentru orice alte informatii si aprofundari.

Subventiile de angajare

CARE SUNT ACESTEA SI CUM SE ACORDA

Scopul acestui articol este acela de a informa companiile cu privire la existența subvențiilor de stat pentru angajarea anumitor categorii de lucrători.

Obiectivul acestor măsuri este de a stimula ocuparea forței de muncă și de a ajuta companiile să se redreseze în timpul crizelor economice, cum ar fi cele generate de pandemii.

Companiile pot solicita ajutor de stat in situazia in care  angajază:

• ABSOLVENȚI DE LICEU – FACULTATE
• TINERI “NEET”
• ELEVI ȘI STUDENȚI PE PERIOADA VACANȚEI
• TINERI CU RISC DE EXCLUZIUNE, BENEFICIARI DE CONTRACTE DE SOLIDARITATE
• UCENICI
• DETINATORI DE BURSE DE STAGE PENTRU ABSOLVENȚI
• ȘOMERI DE LUNGĂ DURATĂ
• PERSOANE CU HANDICAP
• INTERNI
• ȘOMERI UNICI SUSȚINĂTORI AI FAMILIEI
• ȘOMERI DE PESTE 45 DE ANI
• ȘOMERI APROAPE DE PENSIONARE

Angajatorii pot solicita si primi aceste subventii, in limita bugetului disponibil pentru asigurarile de somaj.

Iata dedesubt o scurta trecere in revista a acestor ajutoare:

SUBVENȚIA PENTRU ANGAJAREA ABSOLVENȚILOR

Angajatorii absolvenților unor instituții de invățământ primesc, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat pe perioada nedeterminata, o suma în valoare de 2.250 de lei.

În cazul în care absolvenții sunt persoane cu handicap, angajatorii primi subvenția pentru o perioadă de 18 luni.

SUBVENȚIA PENTRU ANGAJAREA TINERILOR NEET

Tinerii NEET sunt acele persoane cu vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani, care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățămant și nu participă la activități de formare profesională. Pentru angajarea acestor persoane, angajatorul primește lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană în parte, o sumă în cuantum de 2.250 de lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă cel putin 18 luni.

Sumele acordate lunar sunt oferite proporțional cu timpul efectiv lucrat de persoanele încadrate în muncă. Mai mult, subvenția este acordată inclusiv pe durata concediului de odihnă.

SUBVENȚIA PENTRU ANGAJAREA ELEVILOR ȘI A STUDENȚILOR ÎN PERIOADA VACANȚEI

Angajatorii care încadreaza în muncă elevi sau studenți pe durata vacanțelor beneficiază de un stimulent financiar în cuantum de 50% din valoarea indicatorului social de referină al asigurărilor pentru şomaj. Acest indicator se actualizează din oficiu, în fiecare an, la data de 1 martie, cu rata medie anuală a inflației din anul precedent.

Angajarea se va realiza pe baza unui contract individual de muncă pe perioadă determinată, egal sau mai mic decât durata vacanței, cu normă intreagă sau cu timp parțial. Subvenția se acordă pentru o perioadă de maximum 60 de zile lucratoare dintr-un an calendaristic și doar pe perioada vacanțelor.

SUBVENȚIA PENTRU ÎNCADRAREA TINERILOR CU RISC DE MARGINALIZARE, BENEFICIARI AI CONTRACTELOR DE SOLIDARITATE

Angajatorii tinerilor cu risc de marginalizare, beneficiari ai contractelor de solidaritate, beneficiază lunar, pentru fiecare persoana din această categorie, de o suma egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de 2 ori valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data încadrării în muncă până la expirarea duratei contractului de solidaritate.

Sunt considerați tineri cu risc de marginalizare:

– Cei care se afla în sistemul de protecție al copilului sau provin din acest sistem;

– Cei care au dizabilități;

– Cei care au familie dar ale caror familii nu îi pot intreține;

– Cei care au copii în întreținere;

– Cei care au executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;

– Cei care sunt victime ale traficului de persoane.

Subvențiile se acordă pe baza unui contract individual de muncă pe perioadă determinată (până la expirarea contractului de solidaritate, însă nu mai mult de trei ani) sau a unui contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată.

SUBVENȚIA PENTRU ANGAJAREA UCENICILOR

Angajatorii ucenicilor beneficiază la cerere și pentru fiecare ucenic în parte, de suma de 2.250 lei/lună, acordată din bugetul asigurărilor de somaj, în limita fondurilor alocate cu aceasta destinație, pe perioadă derulării contractului de ucenicie la locul de muncă încheiat pe durata pregătirii profesionale, care nu poate fi mai mică de 12 luni și mai mare de 3 ani.

Angajatorul nu beneficiază de subvenție pe durata perioadei de probă și pentru intervalul în care raporturile de muncă sunt suspendate. De asemenea, Angajatorii nu pot primi dublă finanțare pentru aceeași persoană.

SUBVENȚIA PENTRU STAGIU PENTRU LAUREATI

Angajatorii absolvenților pentru un stagiu de practică beneficiază de o sumă în cuantum de 2.250 de lei pe lună, pe întreaga perioadă a derulării contractului de stagiu. Majoritatea contractelor de stagiu au o durată fixă de șase luni, cu excepția celor reglementate prin legi speciale.

Angajatorii nu pot primi dublă finanțare pentru aceeași persoană, iar suma lunară acordată firmei se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat de stagiar. De asemenea, la încetarea contractului individual de muncă al stagiarului din inițiativa angajatorului, acesta din urmă nu mai poate beneficia pentru același post de o altă masură de stimulare a ocupării forței de muncă, așa cum este ea prevazută prin lege.

SUBVENȚIA PENTRU ANGAJAREA ȘOMERILOR DE LUNGĂ DURATĂ

Angajatorii care angajează șomeri de lungă durată, pe o perioadă nedeterminată, pot primi lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceasta categorie, o sumă în cuantum de 2.250 de lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă timp de cel putin 18 luni, din momentul incadrării în muncă.

Șomerii de lungă durată sunt definiți drept acele persoane înregistrate la agențiile de muncă pe o perioadă mai mare de 12 luni, în cazul celor cu vârsta minima de 25 de ani, și pe o perioadă de șase luni, pentru cei care au vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani.

SUBVENȚIA PENTRU ÎNCADRAREA PERSOANELOR CU HANDICAP

Firmele pot beneficia de subvenție, daca angajează persoane cu handicap. Astfel, angajatorii pot primi lunar, timp de 12 luni, pentru fiecare persoană cu handicap angajată, o sumă în cuantum de 2.250 de lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă timp de minimum 18 luni.

SUBVENȚIA PENTRU ANGAJAREA INTERNILOR

Angajatorii care angajează interni beneficiază de la stat o suma fixă: 4.586 de lei, cu condiția menținerii raporturilor de muncă timp de minimum doi ani.

Foarte important de stiut este faptul ca subvenția pentru stagiari, cea pentru ucenici și cea pentru interni nu poate fi cumulată pentru aceeași persoană. Drept urmare, angajatorul nu poate obține trei tipuri de subvenții pentru aceeasi persoană.

SUBVENȚIA PENTRU ÎNCADRAREA ȘOMERILOR CARE SUNT UNICI SUSȚINĂTORI AI FAMILIILOR MONOPARENTALE

Angajatorii care angajează șomeri ce sunt unici

susținători ai unor familii monoparentale pot beneficia, de o subvenție în valoare de 2.250 de lei lunar, pe o perioadă de 12 luni, daca mențin raporturile de muncă timp de cel puțin 18 luni, din momentul încadrării în muncă.

SUBVENȚIILE PENTRU ANGAJAREA ȘOMERILOR DE PESTE 45 DE ANI

Cei care angajează șomeri de peste 45 de ani pot beneficia de o subvenție în valoare de 2.250 de lei lunar, pe o perioadă de 12 luni, cu condiția menținerii raporturilor de muncă, timp de cel puțin 18 luni

SUBVENȚIILE PENTRU ANGAJAREA ȘOMERILOR APROAPE DE PENSIE

Cei care angajează șomeri aproape de pensie beneficiază de o subvenție în valoare de 2.250 de lei lunar, pe o perioadă de 12 luni dacă mențin raporturile de muncă timp de cel putin 18 luni din momentul încadrării în muncă.

Persoanele aproape de pensie sunt cele șomere care, în termen de cinci ani de la data angajării, îndeplinesc condițiile pentru a obține pensia anticipată parțial sau pentru limita de vârsta. Angajatorul primește subvenția pe toată durata perioadei angajării, până la îndeplinirea condițiilor de pensionare.

Ramanem ca intotdeauna la dispozitie pentru orice alte informatii si aprofundari

Act normativ: Ordonanta nr. 11/2022 pentru modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru modificarea unor termene

Act normativ: Ordonanta nr. 11/2022 pentru modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru modificarea unor termene

Publicare: in Monitorul Oficial, Partea I nr. 97 din 31 ianuarie 2022. Forma aplicabila din 03 februarie 2022.

Principalele prevederi

A. Modificari la Codul de procedura fiscala

1. In materia secretului fiscal, organul fiscal poate transmite informatiile pe care le detine si institutiilor publice in scopul indeplinirii obligatiilor prevazute de lege, nu numai autoritatilor publice.De asemenea, informatiile pot fi transmise si institutiilor de interes public definite potrivit actelor normative de organizare si functionare, care sunt investite sa indeplineasca un serviciu de interes public, in scopul indeplinirii obligatiilor prevazute de lege.
2. In cazul actelor administrative fiscale emise de catre organul fiscal central, mijloacele electronice de transmitere la distanta, procedura de comunicare a actelor administrative fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanta, precum si conditiile in care aceasta se realizeaza se aproba prin ordin al presedintelui A.N.A.F., cu avizul Autoritatii pentru Digitalizarea Romaniei. Actele administrative fiscale emise de organul fiscal central care se transmit obligatoriu prin asemenea mijloace se stabilesc prin ordin al presedintelui A.N.A.F. In scopul comunicarii actelor administrative, organul fiscal central poate sa inregistreze din oficiu contribuabilii/platitorii in sistemul de comunicare electronica prin mijloace electronice de transmitere la distanta. Procedura de inregistrare din oficiu se aproba prin ordin al presedintelui A.N.A.F Noua prevedere intra in vigoare la 1 martie 2022.
3. Termenul pentru solutionarea cererii de emitere a unui acord de pret in avans este de 12 luni in cazul unui acord unilateral, respectiv de 18 luni in cazul unui acord bilateral sau multilateral, dupa caz. Termenul pentru solutionarea cererii de emitere a solutiei fiscale individuale anticipate este de pana la 6 luni.
4. Solutia fiscala individuala anticipata, precum si respingerea cererii de emitere a solutiei fiscale individuale anticipate se aproba prin ordin al ministrului finantelor. Acordul de pret in avans, precum si respingerea cererii de emitere a acordului de pret in avans se aproba prin ordin al presedintelui A.N.A.F.
5. Prin ordin al ministrului finantelor se stabileste procedura privind emiterea solutiei fiscale individuale anticipate, precum si continutul cererii pentru emiterea solutiei fiscale individuale anticipate. Prin ordin al presedintelui A.N.A.F. se stabileste procedura privind emiterea acordului de pret in avans, precum si continutul cererii pentru emiterea acordului de pret in avans si a cererii de modificare, extindere sau revizuire a acordului de pret in avans.
6. In ceea ce priveste furnizarea periodica de informatii:

• Contribuabilul/Platitorul este obligat sa furnizeze periodic organului fiscal central informatii referitoare la activitatea desfasurata.
• Contribuabilul/Platitorul care pune la dispozitie o interfata electronica prin care se faciliteaza tranzactiile comerciale online este obligat sa furnizeze periodic organului fiscal central informatii referitoare la tranzactiile desfasurate prin intermediul acesteia.
• Furnizarea informatiilor prevazute mai sus se face prin completarea unei declaratii pe propria raspundere.
• Natura informatiilor, periodicitatea, precum si modelul declaratiilor se aproba prin ordin al presedintelui A.N.A.F.

7. Referitor la identificarea contribuabilului /platitorului in mediul electronic. Persoanele fizice, altele decat persoanele juridice, asocierile si alte entitati fara personalitate juridica, precum si persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent ori exercita profesii libere,  se identifica prin intermediul furnizorilor de servicii publice de autentificare electronica autorizati potrivit legii sau prin diverse dispozitive, cum ar fi certificat calificat, credentiale de tip utilizator/parola insotite de liste de coduri de autentificare de unica folosinta, telefon mobil, digipass ori alte dispozitive stabilite prin ordin al presedintelui A.N.A.F., cu avizul Autoritatii pentru Digitalizarea Romaniei, in cazul identificarii acestor persoane in relatia cu organul fiscal central sau, dupa caz, prin ordin al ministrului dezvoltarii, lucrarilor publice si administratiei, cu avizul Ministerului Finantelor si cu avizul Autoritatii pentru Digitalizarea Romaniei, in cazul identificarii acestor persoane in relatia cu organul fiscal local.
8. In cazul obligatiilor de declarare a unor venituri care, potrivit legii, sunt scutite la plata impozitului pe venit, organul fiscal central poate aproba, la cererea contribuabilului/platitorului, alte termene sau conditii de depunere a declaratiilor fiscale, in functie de necesitatile administrarii obligatiilor fiscale. Asupra termenelor si conditiilor decide organul fiscal central potrivit competentelor aprobate prin ordin al presedintelui A.N.A.F.
9. Cu privire la depunerea declaratiilor pe perioada de suspendare a activitatii la R.C:

9.1 Entitatile inregistrate in registrul comertului, pentru care exista inscrise mentiuni privind inactivitatea temporara, nu au obligatia depunerii declaratiilor fiscale pentru perioada in care se afla in inactivitate temporara, incepand cu data de 1 a lunii urmatoare inscrierii mentiunii privind inactivitatea temporara in registrul comertului.

9.2 Celelalte entitati, altele decat cele prevazute mai sus, nu au obligatia depunerii declaratiilor fiscale, pentru perioada pentru care au solicitat suspendarea activitatii la organismele care le-au autorizat, incepand cu data de 1 a lunii urmatoare inscrierii mentiunii privind suspendarea activitatii in registrul contribuabililor.

9.3 Aplicarea prevederilor de la pct 9.1 si 9.2 inceteaza la data reluarii activitatii sau la implinirea unui termen de 3 ani de la data inregistrarii in registrul comertului a mentiunii privind inactivitatea temporara sau a mentiunii privind suspendarea activitatii in registrul contribuabililor.

9.4 Obligatiile de declarare, aferente activitatii desfasurate anterior inregistrarii inactivitatii temporare/suspendarii, se mentin.

10. Cu privire la inspectia fiscala, competenta de efectuare a inspectiei fiscale in cazul creantelor administrate de organul fiscal central poate fi stabilita prin ordin al presedintelui A.N.A.F. si in sarcina altor organe fiscale care nu au competenta potrivit cap. I al titlului III.
11. Prevederi speciale privind regularizarea impozitului pe dividende. In cazul in care din regularizarea anuala a dividendelor distribuite partial in cursul anului, potrivit art. 67 din Legea societatilor nr. 31/1990, rezulta sume de restituit de la buget, platitorul de dividende depune la organul fiscal competent o declaratie de regularizare/cerere de restituire, dupa restituirea de catre asociati sau actionari a dividendelor platite sau dupa aprobarea situatiilor financiare anuale in cazul dividendelor interimare distribuite neplatite, pana la implinirea termenului de prescriptie a dreptului de a cere restituirea.
12. Poate beneficia de esalonarea la plata clasica si debitorul care se afla in procedura insolventei cu conditia ca pana la data emiterii deciziei de esalonare la plata sa iasa din procedura insolventei.
13. Poate beneficia de esalonarea la plata clasica si debitorul pentru care s-a stabilit raspunderea potrivit legislatiei privind insolventa si/sau raspunderea solidara potrivit Codului de procedura fiscala.
14. Referitor la popririle instituite de executorii fiscali. In masura in care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizarii institutiei de credit, sumele existente, precum si cele viitoare provenite din incasarile zilnice in conturile in lei si in valuta sunt indisponibilizate in limita sumei necesare pentru realizarea obligatiei ce se executa silit, astfel cum aceasta rezulta din adresa de infiintare a popririi. Institutiile de credit au obligatia sa plateasca sumele indisponibilizate in contul indicat de organul de executare silita in termen de 3 zile lucratoare de la indisponibilizare. Din momentul indisponibilizarii, respectiv de la data si ora primirii adresei de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti, institutiile de credit nu procedeaza la decontarea documentelor de plata primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor si nu accepta alte plati din conturile acestora pana la achitarea integrala a obligatiilor fiscale inscrise in adresa de infiintare a popririi, cu exceptia:

a) sumelor necesare platii drepturilor salariale, inclusiv a impozitelor si contributiilor aferente acestora, retinute la sursa, daca, potrivit declaratiei pe propria raspundere a debitorului sau reprezentantului sau legal, rezulta ca debitorul nu detine alte disponibilitati banesti;

b) sumelor necesare platii accizelor de catre antrepozitarii autorizati. In acest caz, debitorul prezinta institutiei de credit odata cu dispozitia de plata si copia certificata, conform cu originalul, a autorizatiei de antrepozitar;

c) sumelor necesare platii accizelor, in numele antrepozitarilor autorizati, de catre cumparatorii de produse energetice;

d) sumelor necesare platii obligatiilor fiscale de care depinde mentinerea valabilitatii inlesnirii. In acest caz, debitorul va prezenta institutiei de credit odata cu dispozitia de plata si copia certificata, conform cu originalul, a documentului prin care s-a aprobat inlesnirea la plata.

B. Modificari la Codul fiscal

1. Nu sunt deductibile la calculul rezultatului fiscal, cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat, cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si prevederilor art. 25 alin. (4) lit. c) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre urmatoarele:

• valoarea calculata prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri; pentru situatiile in care reglementarile contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, aceasta limita se determina potrivit normelor;
• valoarea reprezentand 20% din impozitul pe profit datorat.

Concluzie: Se elimina prevederea conform careia ,,sumele care nu sunt scazute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se reporteaza in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, in aceleasi conditii, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit’’.

2. In cazul platitorilor de impozit pe veniturile microintreprinderilor se abroga prevederea conform careia ,, Sumele care nu sunt scazute potrivit prevederilor alin. (11) din impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat se reporteaza in trimestrele urmatoare, pe o perioada de 28 de trimestre consecutive. Scaderea acestor sume din impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat, in urmatoarele 28 de trimestre consecutive, se efectueaza in ordinea inregistrarii acestora, in aceleasi conditii, la fiecare termen de plata a impozitului pe veniturile microintreprinderilor’’.
3. Microintreprinderile care efectueaza sponsorizari au obligatia de a depune declaratia informativa privind beneficiarii sponsorizarilor, aferenta anului in care au inregistrat cheltuielile respective, incluzand, dupa caz, si beneficiarii sumelor reportate din trimestrele anterioare.

Modelul si continutul declaratiei informative se aproba prin ordin al presedintelui A.N.A.F.

4. Modificari in domeniul accizelor

4.1  Pentru motorina se poate aplica un nivel redus al accizelor atunci cand este utilizata drept carburant pentru motor in urmatoarele scopuri:

a) transport rutier de marfuri in cont propriu sau pentru alte persoane, cu autovehicule ori ansambluri de vehicule articulate destinate exclusiv transportului rutier de marfuri si cu o greutate bruta maxima autorizata de cel putin 7,5 tone;

b) transportul de persoane, regulat sau ocazional, cu exceptia transportului public local de persoane, cu un autovehicul din categoria M2 ori M3, definit in Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor si remorcilor acestora, precum si a sistemelor, componentelor si unitatilor tehnice separate destinate vehiculelor respective («Directiva-cadru»).

4.2  Autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor inregistrati, a expeditorilor inregistrati si a importatorilor autorizati se realizeaza de structurile de specialitate din cadrul Autoritatii Vamale Romane.

4.3  In cazul deplasarii intracomunitare a produselor energetice in regim suspensiv de accize, pe cale maritima sau pe cai navigabile interioare, catre un destinatar care nu este cunoscut cu siguranta in momentul in care expeditorul inainteaza proiectul de document administrativ electronic , autoritatea competenta poate autoriza ca expeditorul sa nu includa in documentul in cauza datele privind destinatarul, in conditiile prevazute prin ordin al presedintelui Autoritatii Vamale Romane.

4.4  Toti operatorii economici cu produse accizabile sunt obligati sa accepte orice control ce permite autoritatii competente prevazute prin ordin comun al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si al presedintelui Autoritatii Vamale Romane sa se asigure de corectitudinea operatiunilor cu produse accizabile.

4.5  Operatorii economici care intentioneaza sa comercializeze in sistem en detail produse energetice – benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat si biocombustibili – sunt obligati sa se inregistreze la autoritatea competenta potrivit prevederilor stabilite prin ordin al presedintelui Autoritatii Vamale Romane.”

C. Modificari privind impozitul specific

1. Contribuabilii obligati la plata impozitului specific unor activitati, potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati, cu completarile ulterioare, pentru anul 2022, nu datoreaza impozit specific pentru o perioada de 180 de zile calculata de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante.
2. Pentru aplicarea prevederilor pct 1, contribuabilii recalculeaza, in mod corespunzator, impozitul specific stabilit potrivit Legii nr. 170/2016, cu completarile ulterioare, aferent anului 2022, prin impartirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice si inmultirea valorii rezultate cu diferenta dintre numarul de 365 de zile calendaristice si numarul de 180 de zile calendaristice.

D. Modificari in domeniul caselor de marcat

Pana la data de 31 decembrie 2022, operatorii economici care efectueaza livrari de bunuri sau prestari de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce functioneaza pe baza de plati cu cardul, precum si de acceptatoare de bancnote sau monede, dupa caz, au obligatia de a dota automatele comerciale cu aparatele de marcat electronice fiscale prevazute la art. 3 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

E. Modificari privind preluarea unor activitati de catre Ministerul Finantelor

Ministerul Finantelor preia, de la Agentia Nationala de Administrare Fiscala, activitatea de emitere a solutiilor fiscale individuale anticipate, precum si posturile corespunzatoare.

Cererile de emitere a solutiei fiscale individuale anticipate in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, se solutioneaza de catre Ministerul Finantelor.

ANAF reaminteste de obligativitatea inregistrarii in SPV a tuturor contribuabililor, data de 1 martie 2022 fiind data limita.

Iata continutul comunicatului:

„Inregistrarea in SPV devine obligatorie incepand cu 1 martie 2022 pentru transmiterea cererilor, inscrisurilor sau a oricaror altor documente catre organele fiscale, de catre contribuabilii care desfasoara activitati economice intr-o forma de activitate autorizata

Prin O.G. nr. 11/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala si reglementarea unor masuri fiscale, a fost introdusa, incepand cu data de 01 martie 2022, obligativitatea transmiterii la organul fiscal central a cererilor, inscrisurilor sau a altor documente prin intermediul Spatiului Privat Virtual.

Aceasta obligativitate revine persoanelor juridice, asocierilor si altor entitati fara personalitate juridica, persoanelor fizice care desfasoara o profesie liberala sau exercita o activitate economica in mod independent ca persoane fizice autorizate, intreprinderilor individuale si intreprinderilor familiale.

In situatia in care contribuabilii/platitorii nu isi indeplinesc obligatia comunicarii prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanta a cererilor, inscrisurilor sau oricaror altor documente, iar acestea sunt depuse la organul fiscal central in format letric, nu vor fi luate in considerare, urmand ca acesta sa notifice contribuabilii/platitorii cu privire la obligativitatea comunicarii prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanta.

Recomandam contribuabililor sa intreprinda demersurile necesare pentru inregistrarea in Spatiul Privat Virtual, pana la data de 01 martie pentru evita eventualele efecte negative care pot aparea in situatia in care un document trebuie depus intr-un anumit termen, iar acest lucru se realizeaza fizic si nu prin intermediul Spatiului Privat Virtual, cum ar fi: pierderea dreptului de a beneficia de o facilitate fiscala, aplicarea unor amenzi, etc.

Reamintim faptul ca Spatiul Privat Virtual este un serviciu gratuit, disponibil 24h/24h, 7 zile/7 zile, prin intermediul caruia contribuabilii depun declaratii cereri, solicita documente, verifica situatia fiscala proprie, etc.

Prin transmiterea documentelor prin mediul electronic sunt economisite atat resursele contribuabililor, cat si cele ale administratiei fiscale.

Persoanele fizice sau juridice, care detin certificate digitale calificate, pot solicita inregistrarea ca utilizatori SPV pe baza acestora, iar persoanele fizice care nu detin un astfel de certificat, pot solicita inregistrarea pe baza de nume de utilizator si parola.

Nomazii digitali in Romania

Analiza unei categorii de concepție noua din punct de vedere civil, procedural și fiscal

25 februarie 2022 ore 14.00

Live Facebook https://www.facebook.com/RecontaManagementGroupRomania

Există nomazi digitali?
Care sunt avantajele pentru compania străină al cărei salariat străin se stabilește în România?

Speakeri:
Dl. Claudio Pucci – Expert Contabil
D.na Mirela Elena Moraru – Corporate Counsel – Reconta Management Group

Stimulente pentru companiile capitalizate

Companiile care înregistrează capitaluri proprii pozitive și cele care își îmbunătățesc capitalurile proprii, beneficiază de reduceri la plata impozitelor pe perioada anilor 2021-2025.

Măsurile fiscale de stimulare a creșterii capitalurilor proprii sunt acordate conform ordonantei de Urgenta nr.153/2020 și constau în acordarea de reduceri la plata impozitului pe profit, impozitului pe veniturile microîntreprinderilor și impozitului specific companiilor din sectorul Horeca.

Ce înseamnă capitaluri proprii pozitive?

Capitalul propriu al unei companii reprezintă diferența dintre totalul activelor și totalul datoriilor sale. Atunci când activele sunt mai mari decât datoriile, compania înregistrează capitaluri proprii pozitive.

Capitalul propriu al unei societăți ar trebui să fie menținut permanent la un nivel reprezentând cel puțin jumătate din valoarea capitalului social. În situația scăderii acestuia sub pragul de jumătate din valoarea capitalului social, conform Legii societăților nr.31/1990, acționarii societății trebuie să întreprindă demersurile necesare pentru reconstituirea activului net înainte de a face vreo repartizare sau distribuire de profit.

Capitalul propriu este criteriul esențial avut în vedere la acordarea de împrumuturi. Un nivel pozitiv al acestuia indică stabilitatea financiară a companiei și poate contribui la atragerea de surse de finanțare externe (grant-uri, credite bancare, leasing-uri etc.) necesare derulării activității curente în condiții optime, dar și pentru realizarea de noi investiții.

De ce este importantă capitalizarea companiilor, în special în situații de criză?

O companie slab capitalizată nu dispune de resurse financiare proprii suficiente pentru continuarea activității, în special în situații de criză. În același timp, nu poate avea acces la finanțare externă pentru că prin lipsa stabilității finaciare, nu prezintă garanția continuității activității sau rambursării împrumuturilor.

Aceasta are ca repercursiuni, concedierea salariaților care nu mai pot fi plătiți, neplata taxelor către autoritățile fiscale, neplata furnizorilor și a creditorilor care, la rândul lor, vor fi puși în situații similare. Cu alte cuvinte, se propagă un efect negativ în lanț în economie care poate duce la insolvențe sau falimente.

Stimulente fiscale acordate pentru majorarea capitalurilor proprii

În acest context, în scopul stimulării capitalizării companiilor, în special a celor mici și mijlocii, care sunt cele mai vulnerabile la situații de criză, așa cum este cea actuală generată de pandemia de Covid-19 Ordonanta 53/2020 introduce stimulente fiscale de natura bonificațiilor la plata impozitelor.

Astfel, pe perioada anilor 2021-2025, contribuabilii plătitori de impozit pe profit, de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și de impozit specific, beneficiază de reduceri ale impozitului pe profit anual/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor/impozitului specific unor activități, astfel:

Procente de reduceri aplicabile pe perioada anilor 2021-2025

• Reducere de 2%, în cazul în care capitalul propriu contabil prezentat în situațiile financiare anuale este pozitiv în anul pentru care se datorează impozitul și la un nivel de cel puțin jumătate din capitalul social.
• Dacă capitalul propriu ajustat este în creștere față de anul precedent, se acordă o reducere suplimentară. Aceasta este cuprinsă între 5% și 10% (pentru o creștere de capital propriu ajustat de până la 5% și, respectiv, de peste 25%) în funcție de cât de mare este creșterea. Condiția capitalurilor proprii pozitive și mai mari decât jumătate din capitalul social, trebuie, de asemenea, îndeplinită.
• Pentru perioada anilor 2022-2025, dacă se înregistrează o creștere succesivă a capitalului propriu ajustat cu 5% pentru fiecare an față de anul de bază 2020, reducerea va fi suplimentată cu încă 3%. Condiția capitalurilor proprii pozitive și mai mari decât jumătate din capitalul social, trebuie, de asemenea, îndeplinită.

Primele două categorii de reduceri sunt valabile din anul 2021, iar cea de-a treia începând cu impozitele datorate pentru anul 2022. Cele trei categorii de reduceri se pot cumula.

Elementele luate în calculul capitalului propriu ajustat sunt cele prezentate în situațiile financiare anuale, din care sunt excluse: rezervele din reevaluare aferente activelor imobilizate și rezultatul exercițiului curent.

Cum se aplică reducerile de impozite?

• Pentru plătitorii de impozit pe profit, reducerea la impozitul pe profit se aplică anual și se scade din acesta;
• Pentru plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, reducerea se aplică la impozitul datorat pe întreg anul fiscal și se scade din impozitul aferent trimestrului IV;
• Pentru plătitorii de impozit specific, reducerea se aplică la impozitul datorat pe întreg anul fiscal și se scade din impozitul aferent semestrului 2.

Totodată, pentru aplicarea bonificațiilor se decalează termenul final de declarare și plată. Decalarea termenului are în vedere faptul că gradul de capitalizare se calculează în baza situațiilor financiare anuale, acestea având termen de întocmire și depunere la finalul lunii mai a anului următor celui pentru care sunt întocmite.

Astfel, noul termen de declarare și plată a impozitelor începând cu impozitele finale datorate pentru anul 2021 devine data de 25 iunie a anului următor.

De ce ajung foarte multe firme, în special cele mici și medii în situația de a avea capitaluri proprii negative?

Cateva dintre motive ar putea fi:

• Fie societatile înregistrează pierderi an de an și nu le acoperă în nici un fel;
• Fie acestea înregistrează profit, dar aleg să îl distribuie în mare parte sau în totalitate la dividende în principal datorită cotei reduse a impozitului pe dividende, în detrimentul capitalizării firmelor.

Modalități de îmbunătățire a capitalurilor proprii pentru obținerea stimulentelor fiscale

Pentru a beneficia eficient de facilitățile aplicabile pe întreaga perioada, 2021-2025, companiile trebuie să țină cont de o serie de aspecte, atât fiscale cât și juridice, dar și de raportul cost-beneficiu al operațiunilor de capitalizare.

Modalitățile de îmbunătățire a capitalurilor proprii în vederea aplicării stimulentelor fiscale, depind de situația concretă a fiecărei firme și pot fi, de exemplu:

• majorarea capitalului social prin aport în numerar sau în natură. În condițiile în care multe companii au un capital social minim de 200 lei, o majorare a acestuia nu va implica obligatoriu eforturi substanțiale;
• in cazul în care societatea are datorii față de acționari și aceștia sunt de acord, există posibilitatea conversiei în acțiuni/părți sociale a acestor datorii și ulterior acoperirea pierderilor contabile;
• distribuirea mai prudentă a profitului la dividende, respectiv aceasta să se facă după evaluarea în prealabil a situației contabile.

Societatea noastra ramane la dispozitie pentru orice clarificări și suport profesional.

Introducerea facturarii electronice in Romania

Proiectul „E-factura – sistem obligatoriu de facturare electronică“ a fost demarat în luna martie 2020 de către Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală, în vederea eficientizării colectării impozitelor și taxelor, vizând în principal îmbunătățirea și consolidarea gradului de colectare a TVA și prevenirea/combaterea evaziunii fiscale.

Decizia de dezvoltare a proiectului de facturare electronică în România a fost luată după analizarea modului în care Italia a aplicat facturarea electronică generalizată atât pe relația Business to Government (B2G), cât și pe relația Business to Business (B2B) și presupune etape de proces care să permită comensurarea efectelor asupra mediului economic și gestionarea eficientă a datelor recepționate.

Ordonanta de urgenta nr. 130/2021 adoptata la finele anului trecut face un prim pas in digitalizarea relatiei de afaceri in mediul B2B si reglementeaza modalitatea comercializare a produselor cu risc fiscal ridicat, si anume:

1. In perioada 1 aprilie-30 iunie 2022, se introduce pentru funizori optiunea de a transmite facturile de vanzare a produselor cu risc fiscal ridicat prin sistemul national privind factura electronica RO e-Factura, indiferent daca destinatarii sunt sau nu inregistrati in Registrul RO e-Factura;
2. Incepand cu data de 1 iulie 2022, pentru categoria mai sus mentionata optiunea devine obligatie legala, indiferent daca destinatarii sunt sau nu inregistrati in Registrul RO e-Factura.

Prin produs cu risc fiscal ridicat se intelege produsul la a carui comercializare exista risc ridicat de frauda si evaziune fiscala. Lista produselor incadrate in aceasta categorie se reevalueaza periodic.

In acest sens, au fost stabilite prin Ordinul ANAF nr. 12/2022 privind stabilirea produselor cu risc fiscal ridicat, comercializate in relatia B2B cinci categorii de produse considerate cu risc fiscal ridicat, fiind totodata precizate, pentru fiecare produs in parte, motivatiile incadrarii in categoria de risc fiscal ridicat. Aceste 5 categorii generale de produse sunt:

• Legume, fructe, radacini si tuberculi alimentari, alte plante comestibile
• Bauturi alcoolice
• Constructii noi
• Produse minerale (apa minerala naturala, nisip si pietris)
• Imbracaminte si incaltaminte

Acest adevarat program pilot va pune bazele extinderii platformei pentru dezvoltarea sistemului generalizat de facturare electronică pe relația Business to Business (B2B) care va deveni instrumentul exclusiv pentru facturare începând, cel mai probabil, din 2023.

Societatea noastra ramane la dispozitie pentru orice clarificări și suport profesional.

« Pagina precedentă — Pagina următoare »

• 

• Ştiri

  decembrie 22, 2023

  Sărbători Fericite

  decembrie 4, 2023

  Avertisment! De la 1 ianuarie 2024, facturile trebuie să fie întocmite și transmise la anaf în format electronic.

  noiembrie 16, 2023

  Procedura de transmitere a facturilor in sistemul e-Factura

• Scopri di più riguardo a:

  • Relocarea în România
  • Fonduri structurale pentru investiții
  • Sinteza noutăților legislative aplicabile in 2019
  • Costul fortei de munca pentru salariile minime din 2019

Newsletter

Nome e cognome*


Azienda


Città


Email*


Posizione nell'azienda


Acconsento al trattamento dei dati personali.

* Campi necessari

Δ

Collaborano con Noi

• Studio Pucci Associati
• Findata SRL
• Studio Legale Andra Mogos
• Verax Consulting
• Studio Parisi