Introducerea facturarii electronice in Romania
Proiectul „E-factura – sistem obligatoriu de facturare electronică“ a fost demarat în luna martie 2020 de către Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală, în vederea eficientizării colectării impozitelor și taxelor, vizând în principal îmbunătățirea și consolidarea gradului de colectare a TVA și prevenirea/combaterea evaziunii fiscale.
Decizia de dezvoltare a proiectului de facturare electronică în România a fost luată după analizarea modului în care Italia a aplicat facturarea electronică generalizată atât pe relația Business to Government (B2G), cât și pe relația Business to Business (B2B) și presupune etape de proces care să permită comensurarea efectelor asupra mediului economic și gestionarea eficientă a datelor recepționate.
Ordonanta de urgenta nr. 130/2021 adoptata la finele anului trecut face un prim pas in digitalizarea relatiei de afaceri in mediul B2B si reglementeaza modalitatea comercializare a produselor cu risc fiscal ridicat, si anume:
- In perioada 1 aprilie-30 iunie 2022, se introduce pentru funizori optiunea de a transmite facturile de vanzare a produselor cu risc fiscal ridicat prin sistemul national privind factura electronica RO e-Factura, indiferent daca destinatarii sunt sau nu inregistrati in Registrul RO e-Factura;
- Incepand cu data de 1 iulie 2022, pentru categoria mai sus mentionata optiunea devine obligatie legala, indiferent daca destinatarii sunt sau nu inregistrati in Registrul RO e-Factura.
Prin produs cu risc fiscal ridicat se intelege produsul la a carui comercializare exista risc ridicat de frauda si evaziune fiscala. Lista produselor incadrate in aceasta categorie se reevalueaza periodic.
In acest sens, au fost stabilite prin Ordinul ANAF nr. 12/2022 privind stabilirea produselor cu risc fiscal ridicat, comercializate in relatia B2B cinci categorii de produse considerate cu risc fiscal ridicat, fiind totodata precizate, pentru fiecare produs in parte, motivatiile incadrarii in categoria de risc fiscal ridicat. Aceste 5 categorii generale de produse sunt:
- Legume, fructe, radacini si tuberculi alimentari, alte plante comestibile
- Bauturi alcoolice
- Constructii noi
- Produse minerale (apa minerala naturala, nisip si pietris)
- Imbracaminte si incaltaminte
Acest adevarat program pilot va pune bazele extinderii platformei pentru dezvoltarea sistemului generalizat de facturare electronică pe relația Business to Business (B2B) care va deveni instrumentul exclusiv pentru facturare începând, cel mai probabil, din 2023.
Societatea noastra ramane la dispozitie pentru orice clarificări și suport profesional.
SAF – T. România a introdus acest instrument începând cu data de 01/01/2022.
SAF – T este un concept anglo-saxon și are semnificația de Standard Audit File for Tax.
Este vorba, în esență, de un instrument informatic introdus în 2005 de către OCDE cu scopul de a oferi organelor de administrație financiară și de audit din fiecare țară elemente care să depășească informatiile regăsite în declarațiile fiscale obișnuite depuse.
În toți acești ani, începând cu 2005, a existat o succesiune de schimbări și amânări continue din partea statelor individuale care au decis să utilizeze acest instrument.
De fapt, doar nouă țări folosesc SAF-T în prezent: Portugalia, Luxemburg, Franța, Austria, Polonia, Lituania, Norvegia, România, Ungaria.
România a introdus acest instrument începând cu data de 01/01/2022.
SAF – T: Urmărește video-ul de aprofundare susținut de Dl. Claudio Pucci
Adevărata dificultate a acestui instrument, care în sine ar putea avea sens, este că fiecare țară este liberă să stabilească secvența de date care trebuie solicitate în legătură cu trasamentele informatice și, prin urmare, este clar că, în final, fișierele pregătite de către trasamentul autorizat de fiecare țară vor fi greu de comparat cu cele din alte țări.
Contradicția în utilizarea acestui instrument constă în faptul că acesta a fost menit să elimine anumite declarații care, în esență, raportează aceleași date, de exemplu, declarația anuală de TVA care înseamnă o simplă dublare a obligațiilor declarative.
Prin urmare, nu putem decât să criticăm această cerință suplimentară, această „povară” pentru întreprinderi, care nu numai că vor trebui să își organizeze contabilitatea într-un mod evident diferit, cu o mai mare atenție la planul de conturi naționale, dar vor trebui, de asemenea, să investească, să cheltuiască bani, pentru a-și adapta instrumentele informatice.
Întrebarea care se pune în mod spontan e dacă este cu adevărat necesar să dotăm țările care ar putea avea deja dificultăți în implementarea unor sisteme de control eficiente cu instrumentele deja disponibile și dacă are sens să le echipăm cu instrumente și mai sofisticate. În esență, oferim un Ferrari unor oameni care abia pot conduce un Fiat 500.
Declarația care va centraliza dosarele SAF-T în România a fost denumită D406.
Declarația se va depune exclusiv în format electronic și cu termene limită diferite, lunar sau trimestrial, în funcție de contribuabilul care are această obligație, cu termen de comunicare după depunerea declarației periodice și în termen de 30 de zile de la aceasta.
Este adevărat că au fost acordate așa-numitele perioade de grație, ceea ce înseamnă că orice întârzieri în primele luni de aplicare a acestei legislații nu vor face obiectul unor sancțiuni.
Depunerea acestui formular D406 cu fișierele atașate a devenit obligatorie începând cu data de 01/01/2022 pentru toți acei contribuabili care sunt considerați de către ANAF România ca fiind mari contribuabili și pentru care există deja o listă și, prin urmare, sunt deja identificați.
Contribuabilii care sunt clasificați în schimb ca fiind contribuabili mijlocii la 31/12/2021, vor avea obligația de a depune D406 incepând cu 01/01/2023 ca si dată de referință.
Pentru contribuabilii care sunt clasificați ca și mici contribuabili la 31/12/2021, obligația de a depune declarația cu fișierele atașate îva prodice efecte de la 01/01/2025.
Pentru toți acei contribuabili noi înregistrați după data de referință, declarația e obligatorie de la data înregistrării efective, iar prima depunere va avea loc în ultima zi a lunii următoare perioadei de referință.
Cine este obligat să se conformeze acestor obligații? Practic toată lumea sau aproape toată lumea, începând cu toate tipurile de societăți, până la organizații, inclusiv organizații publice, persoane juridice străine și asociații cu sau fără scop patrimonial. În cele din urmă, e mai simplu să spunem cine este exclus, și anume: persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, persoanele care desfășoară activități cu scop lucrativ, asociațiile familiale, cabinetele profesionale de avocatură cu răspundere limitată, asociațiile de notari și cabinetele profesionale de practicieni în insolvență. Aceasta este lista celor care nu sunt obligați să depună această declarație.
Formularul de declarație este împărțit în secțiuni: există practic 4 secțiuni în formular: A, B, C și D, cuprinzând semnătura și numărul de identificare.
În ceea ce privește secțiunea A, adică secțiunea antet, aceasta conține informații generale despre fișier, inclusiv numele programului informatic din care este extras acest fișier și numele societății care prezintă modelul SAF-T.
A doua secțiune conține toate datele referitoare la fișierele solicitate, începând cu fișierul de bază pentru datele care sunt preluate direct din registrele de TVA și, mai precis facturile de achiziție și facturile emise, produsele, stocurile și activele. În această secțiune principală există apoi subsecțiuni: există o secțiune de conturi de jurnal care conține toate informațiile despre conturile care au ca rezultat înregistrările din registrul – jurnal. Există conturi analitice utilizate pentru înregistrarea tranzacțiilor în cadrul sistemului contabil, conform planului de conturi utilizat în România. Practic, avem toate informațiile analitice privind soldurile, atât cele de debit, cât și cele de credit. Există un fișier care conține toate informațiile de bază despre clienți și mișcările acestora, cu soldurile de deschidere și de închidere. Există un fișier pentru furnizori, care conține toate informațiile referitoare la furnizori. Găsim apoi o altă secțiune, numită „Tabel fiscal”, care conține în principiu informații specifice referitoare la contribuabil pentru a identifica toate datele legate de impozitele la care este supus. Există o subsecțiune privind unitățile de măsură, în care practic toate stocurile sunt convertite în unitățile de măsură care sunt deja incluse în tabelul SAF-T. Există o subsecțiune a tabelului care conține fișierele detaliate ale structurii centrelor de cost utilizate de contribuabilul care prezintă declarația. Există un fișier referitor la mișcările de stocuri care, fiind parte integrantă a schemei SAF-T, va conține toate mișcările de intrare și ieșire din stocuri. Există o subsecțiune dedicată produselor, în care sunt extrase toate produsele de bunuri sau servicii, cu codul produsului, descrierea, unitatea de măsură, clasificarea tarifară și metoda de evaluare. Apoi, avem și stocul fizic, care conține detaliile stocurilor: identificatorul depozitului în care sunt păstrate bunurile, codul de identificare al produselor, clasificarea tarifară și detaliile la începutul și la sfârșitul perioadei de referință, cu valoarea corespunzătoare. Există apoi o subsecțiune în care sunt identificați proprietarii acțiunilor, iar în final dosarul principal se încheie cu o subsecțiune referitoare la active. Mai precis activele, cu identificarea activului, contul analitic în care este înregistrat activul, descrierea, furnizorul și data achiziției, evaluarea și toate acele date care sunt în cele din urmă tipice activelor amortizabile, inclusiv metoda de amortizare și valorile amortizării efectuate în perioadele individuale.
După secțiunea MASTER găsim secțiunea referitoare la înregistrările în jurnal, deci un fișier care va conține exclusiv toate mișcările de contabile, toate înregistrările în conturile care se află în „registrul jurnal”.
Prin urmare, ne gândim deja la cât de mare va fi pentru unele companii cantitatea de date care trebuie atașate. E știut că D406 nu poate conține mai mult de un anumit număr de Kbites, ceea ce înseamnă că, în multe companii, vor trebui transmise mai multe declarații fracționate, „mărunțite” în mai multe fișiere. Imaginați-vă, așadar, efortul și timpul necesar pentru această activitate.
Ultima secțiune se referă la sursa documentelor și conține toate informațiile referitoare la documentele de origine, cum ar fi facturile de vânzare și de cumpărare, plățile, documentele pentru mișcările de stocuri, documentele pentru tranzacțiile cu mărfuri. Această secțiune are la rândul ei sub-secțiuni care sunt: facturi de vânzare, cu informații despre toate facturile de vânzare în caracterul lor analitic, adică numele clientului, totalul facturilor, informații despre client, data, termenul de plată, numarul de linii ale fiecărei facturi în parte și așa mai departe. Apoi avem subsecțiunea facturi de achiziție, care conține aceleași informații pentru toate facturile de achiziție și, prin urmare, pentru furnizori. Avem o subsecțiune pentru plăți în care sunt introduse toate detaliile de plată cu identificativele de tranzacție. Avem subsecțiunea pentru circulația mărfurilor și, prin urmare, mișcarea care a fost efectuată în depozitul de mărfuri în fiecare perioadă individuală, cu toate datele referitoare la codificarea mișcărilor, documentul de referință și așa mai departe. Tranzacțiile activelor reprezintă apoi ultima subsecțiune a părții documentare, toate informațiile referitoare la active, adică bunurile din active, instrumentale și non-instrumentale, cu descrierea, furnizorul, costul de achiziție, valoarea contabilă a tranzacției și așa mai departe.
Ajunși la acest punct ne întrebăm, până la urmă, dacă acest instrument va fi util, dar vrem să mergem și mai departe și să ne întrebăm ce calitate a datelor vor ieși din analiza administrației financiare, pentru că, sincer, vedem o mare dificultate în extrapolarea unor date care să fie complet credibile, în sensul că ne întrebăm dacă nu cumva, din întâmplare, pot ieși elemente denaturate care să declanșeze activități de inspecție atunci când nu există niciun motiv.
Din fericire, se pare că, cel puțin în această primă fază, ANAF-ul românesc nu va cere toate aceste elemente în cadrul D406, ci unele vor fi cerute doar în cazul unei inspecții, pentru a putea verifica din timp datele utile.
Am putea spune că SAF-T este o „carte a viselor”, doar că nu transformă visele în realitate, ci, dimpotrivă, creează coșmaruri pentru antreprenori și pentru acele persoane care, dedicate administrării companiilor, se vor confrunta cu dificultăți enorme și cu costuri considerabile.
Vă stăm la dispoziție pentru orice informație de care aveți nevoie pentru a finaliza această sarcină uriașă.
Introducerea treptelor de vechime pentru salariile minime
Companiile din România nu vor mai putea să își țină angajații pe salariul minim mai mult de doi ani de la angajare, arată ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 142 din 28 decembrie 2021, care va produce efecte de la 1 ianuarie 2022. Așadar, după doi ani, salariul minim pe economie al unui angajat va trebui majorat. Nu se precizează însă și un procent minim de creștere a salariului la care să fie obligați angajatorii. Pentru contractele de munca in vigoare la data de 01.01.2022, majorarea va produce efecte la data de 01.01.2024.
Plecând de la aceste prevederi, specialiștii în dreptul muncii au explicat deja că noua regulă instituită va putea fi ocolită simplu, printr-o creștere cu doar câțiva lei a salariului. De asemenea, a fost exprimată opinia potrivit căreia prin această OUG se încalcă Codul Civil, deoarece statul intervine în contractele private dintre angajator și angajat. Nu este exclus ca ordonanța să fie atacată la Curtea Constituțională, din aceste motive.
Reamintim că, de la 1 ianuarie 2022, salariul minim brut pe economie va fi de 2550 de lei. Astfel, angajatul va primi în mână un salariu net de 1524 de lei, iar firma va suporta un cost total salarial de 2607 lei.
Declaratia privind beneficiarul real nu se va mai depune anual
Noi modificari la Legea nr. 315/2021: Declaratia privind beneficiarul real nu se va mai depune anual
In vigoare: de la 01 ianuarie 2022
Incepand de la 01.01.2022 persoanele juridice supuse obligatiei de inregistrare in registrul comertului nu mai au obligatia depunerii anuale a declaratiei privind beneficiarul real. Ramane in vigoare obligatia de depunerii a acesteia la inmatricularea societatilor si ori de cate ori intervine o modificare privind beneficiarul real.
In cazul in care intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declaratia se depune in termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit.
Au obligatia de a depune anual o declaratie privind beneficiarul real in termen de 15 zile de la aprobarea situatiilor financiare anuale persoanele juridice care intrunesc, separat sau cumulat, urmatoarele caracteristici:
- au in structura actionariatului entitati inregistrate si/sau care au sediul fiscal in jurisdictii necooperante din punct de vedere fiscal
- au in structura actionariatului entitati inregistrate si/sau care au sediul fiscal in jurisdictii cu grad inalt de risc de spalare a banilor si/sau de finantare a terorismului
- au in structura actionariatului entitati inregistrate si/sau care au sediul fiscal in jurisdictii aflate sub monitorizarea organismelor internationale relevante, pentru risc de spalare a banilor/finantare a terorismului.
Nedepunerea declaratiei privind beneficiarul real se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei.
Daca in termen de 30 de zile de la data aplicarii sanctiunii contraventionale persoana juridica nu a depus declaratia privind beneficiarul real, tribunalul sau, dupa caz, tribunalul specializat, la cererea Oficiului National al Registrului Comertului, va putea pronunta dizolvarea societatii. Cauza de dizolvare poate fi inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond.
An nou fericit
Noutăți in materie de salarizare
In Monitorul Oficial al Romaniei au fost publicate o serie de noutăți in materie de salarizare, Va prezentam pe scurt in cele ce urmează cele mai importante dintre ele:
- Una dintre cele mai importante și așteptate noutăți fiscale este cea referitoare la majorarea salariului minim pe economie, începând cu 01.01.2022. Astazi, valoarea acestuia este de 2300 lei (2350 lei pentru angajații cu studii superioare). Acesta va crește la valoarea de 2550 lei, ceea ce inseamna ca salariații vor primi aproximativ 130 lei net în plus lunar. Potrivit unor date oficiale, în România mai mult de un sfert dintre angajați primesc salariul minim pe economie.
- Contribuția pentru persoanele cu handicap neîncadrate se calculează în raport cu salariul minim, iar creșterea salariului minim atrage cu sine o creștere a contribuției pentru persoanele din această categorie.
- Vor exista modificări și în ceea ce privește plafonul pentru determinarea obligației de plată a Contributiei de Asigurari Sociale și a Contributiei de Asigurari Sociale de Sanatate. Începând cu anul următor, pentru persoanele fizice, noul plafon reglementat de Codul fiscal va fi de 30.600 lei ca urmare a majorării salariului minim (echivalentul a 12 salarii minime brute pe economie, cu formula de calcul 12*2.550 lei). În 2021, plafonul este de 27.600 lei.
Societatea noastra ramane la dispozitie pentru orice clarificări și suport profesional.
Noutăți fiscale 2022
De obicei, ultima și prima lună din fiecare an sunt marcate de apariția a numeroase modificări legislative. Pe fondul instabilității politice și al deficitului bugetar, se pare că începutul anului 2022 va fi încărcat din punct de vedere al modificărilor și noutăților legislative. Astfel, în Monitorul Oficial al Romaniei au fost deja publicate o serie de noutăți fiscale depre care vom vorbi pe scurt in cele ce urmează:
- Tot de la 1 ianuarie 2022, ajustările pentru deprecierea creanțelor o să fie deductibile în proporție de 50%.Având în vedere creșterea volumului creanțelor neîncasate ca urmare a efectelor negative ale pandemiei de COVID-19, se propune majorarea limitei de deducere a ajustărilor pentru deprecierea creanţelor de la 30% la 50%, începând cu data de 1 ianuarie 2022. În prezent, potrivit articolului 26 din Codul fiscal, plătitorii de impozit pe profit au dreptul la deducerea limitată, cu doar 30%, a ajustărilor pentru depreciere. Deducerea este posibilă dacă creanțele îndeplinesc următoarele condiții:
– sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;
– nu sunt garantate de altă persoană;
– sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului.
- De asemenea, există noutăți și pentru contribuabilii care într-un an fiscal au realizat venituri din închirierea în scop turistic a mai mult de 5 camere (situate în locuințe proprietate personală). De anul viitor, veniturile realizate din această activitate determină venitul net anual în sistem real prin organizarea evidenţei de contabilitate în partidă simplă conform Legii Contabilitatii. Mai mult, contribuabilii din această categorie vor avea obligația să completeze Registrul de evidență fiscală.
- De anul viitor, raportarea SAF-T (Standard Audit File for Taxation – Fișierul Standard de Audit pentru Taxe) devine obligatorie pentru marii contribuabili. Aceștia vor trebui să realizeze raportările către organul fiscal prin intermediul noului sistem începând cu 1 ianuarie 2022. Această noutate face parte din procesul de digitalizare ANAF. În plus, începând cu anul viitor, fișierul standard de control fiscal SAF-T devine mijloc de probă în dovedirea stării de fapt fiscale a contribuabilului. Vor fi introduse inclusiv contravenții pentru încălcarea dispozițiilor legate de SAF-T. Conceptul SAF-T a fost introdus în 2005 de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) cu scopul de a oferi auditorilor acces la date contabile fiabile într-un format ușor de citit. Acest obiectiv este atins, în parte, permițând întreprinderilor să exporte informații din sistemele lor contabile (facturi, plăți, jurnale de registru general și fișiere principale). La rândul lor, auditurile ar trebui să fie mai eficiente și mai eficace pe baza formatului standardizat stabilit de OCDE.
- Altă noutate prevăzută într-un act normativ publicat în Monitorul Oficial se referă la rambursarea TVA cu control ulterior, care va fi permanentizată începând cu 1 februarie 2022.
- Până la 1 martie 2022 autoritățile publice și instituțiile publice sau de interes public trebuie să se înroleze în PatrimVen, serviciu ANAF care oferă instituțiilor publice acces la informații despre patrimoniul și veniturile cetățenilor.
- PFA-urile pentru care pana in prezent inregistrarea în Spațiul Privat Virtual (SPV) era optionala vor fi obligate sa se înregistreze până la data de 01 martie 2022. Acest serviciu gratuit oferă mai multe facilități utilizatorilor, de la informații referitoare la obligațiile fiscale, până la primirea unor documente importante de ordin fiscal.
Neplata impozitelor și contribuțiilor în termen de 60 de zile se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.
OUG nr. 130/2021 a adus modificări la Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare.
Neplata impozitelor și a contribuțiilor reținute de la terți în termen de 60 de zile de la termenul legal constituie o infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă.
Această dispoziție va intra în vigoare la 1 martie 2022.
În cele din urmă, se aplică o sancțiune penală în cazul în care, în calitate de agent de reținere la sursă a impozitelor, sumele de impozite sunt reținute și nu sunt rambursate, ceea ce constituie premisa pentru „delapidare”.
Circumstanțele atenuante sunt recunoscute prin transformarea sancțiunii „pecuniare” în sancțiune „penală” în cazul în care există o pocăință activă prin plata sumelor, înainte de a se ajunge la sentință.
Noua dispoziție prevede, de asemenea, aplicarea treptată a sancțiunii pecuniare în cazul sumelor care nu depășesc 100 000,00 EUR.
Regula specifică apoi taxele și impozitele pentru care se aplică sancțiuni:
- Impozitul pe dividende retinut la sursa
- Impozit pe veniturile din activități sportive
- Impozit pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuală
- Impozit pe veniturile din salarii și asimilate salariilor
- Impozit pe veniturile din arenda
- Impozit pe veniturile din dobânzi
- Impozit pe venitul impozabil din lichidarea unei persoane juridice sau reducerea capitalului social
- Impozitul pe veniturile din pensii
- Impozitul pe veniturile din premii și jocuri de noroc
- Impozit pe veniturile din alte surse
- Impozitul pe veniturile obținute de o persoana fizica dintr-o asociere în participație cu o persoană juridică
- Contribuția la asigurările sociale
- Contribuția la asigurările sociale de sănătate
- Impozitul cu reținere la sursă pentru veniturile obținute în România de nerezidenți
- Impozit datorat pentru veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal
- Contribuția la fondul pentru mediu
Va fi important de văzut cum se vor comporta organismele de inspecție și judecătorii în astfel de cazuri, ținând cont, de asemenea, de faptul că, din cauza „pandemiei”, multe companii se confruntă cu dificultăți reale în gestionarea lichidităților. În cele din urmă, cât de mult va afecta „intenția răuvoitoare” aplicarea sancțiunilor?
Societatea noastra ramane la dispozitie pentru orice clarificări și suport profesional.
Noi termene pentru depunerea solicitarii de anulare a accesoriilor fiscale
ORDONANTA DE URGENTA nr. 130/2021 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, publicata in Monitorul oficial nr. 1.202/18.12.2021 aduce noutati cu privire la prelungirea termenului pentru depunerea cererii de anulare a unor accesorii fiscale, dupa cum urmeaza:
- Termenul de 31 ianuarie 2022 privind depunerea cererii de anulare a accesoriilor potrivit OUG nr. 69/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum si pentru instituirea unor masuri fiscale, se inlocuieste cu termenul de 30 iunie 2022.
- Termenul de 31 ianuarie 2022 din Ordonanta de urgenta nr. 19/2021 privind unele masuri fiscale, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul fiscal, se inlocuieste cu termenul de 30 iunie 2022
Prin urmare, dobanzile, penalitatile si toate accesoriile aferente obligatiilor bugetare principale administrate de organul fiscal central cu scadente anterioare datei de 31 martie 2020 inclusiv si individualizate in decizii de impunere emise ca urmare a unei inspectii fiscale sau verificarii situatiei fiscale personale in derulare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta sau incepute dupa data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, dar nu mai tarziu de 30 iunie 2022, indiferent de momentul la care inspectia fiscala se finalizeaza, se anuleaza daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) toate diferentele de obligatii bugetare principale individualizate in decizia de impunere fiscala sunt stinse pana la termenul de plata legal;
b) cererea de anulare a accesoriilor se depune, sub sanctiunea decaderii, pana la data de 30 iunie 2022 inclusiv, respectiv in termen de 90 de zile de la comunicarea deciziei de impunere fiscala daca termenul de 90 de zile se implineste dupa 30 iunie 2022 inclusiv.
Societatea noastra ramane la dispozitie pentru orice clarificări și suport profesional.
Crăciun fericit
